Să cunoaștem noi prieteni mici (14)

 Plecarea rândunicilor

 

   În grădina bunicului se întâmplă mereu ceva. Pe tot parcursul anului, Cristina și Sofia au observat familia veselă de vrăbii din grădina bunicului. Dar acum, la sfârșitul lunii septembrie, se întâmplă ceva special.

   Cristina și Sofia stau cu bunicul pe terasă și privesc cum rândunicile se adună pe firele electrice.

   „Vă amintiți de cocorii pe care i-am văzut acum patru săptămâni?”, întreabă bunicul. Fetele dau din cap afirmativ. „Acum rândunicile se adună pentru lunga lor călătorie spre sud”, explică bunicul Damian cu un zâmbet.

   „Unde zboară mai exact?”, vrea să știe Sofia.

   Bunicul Damian răspunde: „Zboară în Africa, unde este cald și unde găsesc hrană suficientă. Migrația păsărilor este, într-adevăr, o invenție uimitoare a lui Dumnezeu, Creatorul. Păsările migratoare găsesc drumul corect chiar și noaptea sau pe vreme rea.”

   Cristina și Sofia ascultă cu interes, în timp ce rândunicile dispar pe cer.

   „O să ne fie dor de ele”, suspină Cristina.

   „Dar vor reveni la primăvară”, le consolează bunicul Damian. „Până atunci, mai avem multe alte păsări care rămân la noi peste iarnă. Pentru ele voi monta din nou căsuța cu mâncare, când păsările migratoare vor fi plecate toate și va fi și mai frig.”