Un vagon de tren era plin de pasageri care se întorceau în suburbia lor din centrul industrial al unui mare oraș. Un mic plian lăsat pe un scaun dintr-un compartiment a adus în discuție subiectul religie. Doi sau trei pasageri au făcut glume urâte pe această temă, iar restul pasagerilor au zâmbit. Doar un singur tânăr a rămas serios.
- Nu-ți place conversația noastră, nu-i așa? a spus unul dintre ei.
Tânărul a rămas tăcut.
- Ești atât de prost încât mai crezi în basme?
Tânărul a răspuns:
- Da, sunt atât de prost!
Toată lumea s-a întors brusc să se uite la el. O spusese atât de calm, nici emoționat, nici speriat. Îți puteai da seama că nu merita să te cerți cu el. Nu dădea doi bani pe opinia maselor. Mulți au devenit curioși, ba chiar și-ar fi dorit și ei o asemenea certitudine evidentă și putere de convingere. Batjocoritorii, însă, nu s-au simțit deloc bine. Când aceștia au părăsit trenul, tânărul a fost întâmpinat cu priviri respectuoase, iar unul sau altul i-a adresat o vorbă bună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu