sâmbătă

Cele două surori

Întotdeauna este așa, Monica este prima care se dă jos din pat dimineața. De fapt, ar trebui să fie altfel. La urma urmei, Susi este cea care trebuie să meargă la școală. Dar lui Susi îi place să stea în patul ei cald. Apoi timpul presează și în curând Susi este în drum spre școală.

Monica are doar cinci ani. Ei îi face plăcere să o ajute pe mama.

- Mamă, voi șterge eu vasele. Întotdeauna te voi ajuta de acum, spune ea când termină. Sunt fiica ta cea mare, nu-i așa? Mama se bucură de aceasta.

Mai târziu, mama spune:

- Monica, te rog să pui masa pentru noi toți. Avem nevoie de cinci farfurii, fiecare cu un cuțit, o furculiță, o linguriță și bolurile pentru desert.

- Oh, mamă, chiar nu am chef acum, nu poate să pună altcineva masa? Mă distrez de minune jucându-mă cu păpușa mea Carolina.

Oare Monica a uitat ce i-a promis mamei ei la micul dejun?

La prânz, Susi se întoarce de la școală. Este obosită. Astăzi este fericită să tragă un pui de somn.

După somn, Susi trebuie să-și facă temele. Apoi merge să se joace cu Monica.

- Nu prea am dormit la prânz, îi spune Susi Monicăi.

- Dar nu ești obosită deloc?, o întreabă Monica.

- Nu.

Susi chiar se laudă că nu ar trebui să doarmă toată noaptea și tot nu ar fi obosită dimineața! Monica este și mai surprinsă.

- Dar erai obosită azi dimineață, spune Monica după ce se gândește un timp.

Ei i se pare că ceva nu este în regulă atunci când Susi spune că nu are nevoie de somn și totuși este întotdeauna atât de obosită dimineața.

Susi și Monica sunt întinse în paturile lor. Este târziu. Lui Susi chiar îi place să stea trează noaptea. Dar ziua de azi a fost obositoare.

- Monica, și eu sunt obosită astăzi. Cu siguranță, nu aș putea rezista să stau o noapte întreagă fără somn.

Cele două surori au adormit repede după această zi minunată. Ce vor face a doua zi? Își va ține Monica toate promisiunile și va înceta Susi să mai fie o lăudăroasă? Din nefericire, nu. Oricât s-ar strădui, în fiecare zi li se întâmplă câte ceva nesăbuit. Sunt încă mici.

Poate că acum ai zece ani și încă aștepți momentul în care nu vei mai face greșeli. Mulți adulți așteaptă și cred că într-o zi nu vor mai face nimic greșit. Dar ei nu reușesc.

Din dragoste pentru tine, Dumnezeu L-a pedepsit pe Fiul Său Isus Hristos pentru greșelile tale, astfel încât El Însuși să te poată ierta. Nu mai aștepta și roagă-te: "Fac greșeli mici sau mari în fiecare zi, dar Îți mulțumesc, Doamne, că mă ierți. Și, de asemenea, Îți mulțumesc că mă schimbi și mă ajuți acolo unde eu însumi pot schimba ceva".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu