Unde ești? (Geneza 3)

 

Șarpele, întruchiparea diavolului însuși, a semănat neîncredere acolo unde înainte fusese încredere. El a ridicat îndoieli cu privire la bunătatea lui Dumnezeu, iar Adam și Eva l-au ascultat. Rezultatul a fost neascultarea și răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu, iar consecințele au fost îngrozitoare.

Acum aveau cunoștința binelui și a răului. Aveau o „conștiință”. Și această conștiință i-a condamnat. Și-au dat seama că încălcaseră porunca lui Dumnezeu și astfel păcătuiseră - și au fugit.

Au fugit în ciuda șorțurilor pe care și le-au făcut pentru a-și ascunde goliciunea de Dumnezeu.

Dar Dumnezeu a mers după ei. El i-a căutat. El urăște păcatul, dar îi urmărește cu dragoste pe oamenii pierduți. Unde ești?, a întrebat El. Adam ar fi trebuit să-și dea seama ce a făcut și unde se află. Dar Adam nu a arătat nicio remușcare. A venit cu scuze: Este vina Evei! Este vina șarpelui! Vina a fost transferată, chiar și la Dumnezeu Însuși.

Dumnezeu a mers după ei. El nu vrea moartea păcătosului, ruina lui veșnică, ci să-l aducă înapoi în părtășia Sa și să-l îmbrace cu haina dreptății divine. Veșmintele de piele cu care Adam și Eva au fost îmbrăcați de Dumnezeu indică spre mântuire, spre moartea unei jertfe. Ele arată spre crucea de la Golgota: „fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul harului lui Dumnezeu este viața veșnică în Hristos Isus, Domnul nostru” (Romani 6.23).

Unde ești tu?

Dumnezeu îți pune aceeași întrebare. Și tu ai păcătuit împotriva Lui. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Nu este niciun om drept, niciunul măcar” (Romani 3). Și tu ești pe fugă de El. Ascultă chemarea Lui! Recunoaște-ți condiția fără speranță! Pune capăt fugii tale de El! Ieși din ascunzătoarea ta! Mărturisește-I păcatele tale, toată vina ta! El este bogat în iertare și vrea să te facă fericit.

„Pe Cel care n-a cunoscut păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5.21)