Niciun alt Nume!

 

   Pe o bancă în fața casei sale ședea un om orb și citea dintr-o Biblie pentru nevăzători. Degetele sale alunecau repede peste semnele scrisului Braille și bărbatul rostea textul cu o voce joasă. Câțiva copii din vecinătate stăteau în apropiere și ascultau uimiți. Atunci a trecut pe acolo un om străin de locul acela. Când l-a văzut pe orb cu acea carte mare pe genunchi, s-a apropiat curios. Orbul citea capitolul 4 din Faptele Apostolilor. Se pare că tocmai își pierduse rândul, pentru că, în timp ce degetele bâjbâiau peste linii, repeta mereu cuvintele: „Niciun alt Nume - niciun alt Nume - niciun alt Nume ...”.

   Unii copii au început să râdă. Dar omul străin nu a râs. Adâncit în gânduri, a mers mai departe. De câteva săptămâni, harul lui Dumnezeu atinsese conștiința acestui om. El era convins că era un păcătos pierdut înaintea lui Dumnezeu. Încercase în zadar să găsească pacea și odihna. Dar orice ar fi întreprins, fie bunele sale intenții, fie darurile sale generoase pentru cei nevoiași, fie modul său de viață schimbat – nimic nu fusese până acum în stare să-i elibereze conștiința de povara pe care o avea și să-i ofere inimii pacea pe care o dorea.

   Acum, cuvintele pe care le auzise nu-i mai ieșeau din minte: „Niciun alt Nume! Niciun alt nume!” În noaptea aceea n-a putut să doarmă. Acel cuvânt biblic nu l-a părăsit. Cu cât se gândea mai mult la acesta, cu atât mai mult îl atrăgea și cu atât mai clar îi devenea. În cele din urmă i-au căzut ca solzi de pe ochi și a strigat cu voce tare:

   „Acum înțeleg, acum văd! Am căutat mântuirea în propriile mele fapte, în pocăința mea, în rugăciunile mele, în viața mea evlavioasă. Dar acum văd cât de mult m-am înșelat. Numai Domnul Isus poate mântui! Numai în Numele Său se găsesc viața și mântuirea. Mă voi întoarce la El, numai la El. Vreau să cred în El. Domnul Isus mă poate ajuta în viață și în moarte. Niciun alt Nume! Da, nu este nimeni în afară de El!”

   Acest om a găsit mântuirea eternă care i-a fost dată prin har. Da, într-adevăr „în nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți” (Faptele Apostolilor 4.12).