Despre câine

 

   Un câine alerga pe lângă un curs de apă și avea în gură o bucată de carne. Când a văzut umbra cărnii în apă, a crezut că este tot carne și a apucat-o cu lăcomie. Dar când a deschis gura, bucata de carne i-a căzut din gură și apa a dus-o departe. Așa că a pierdut atât carnea, cât și umbra.

   Această fabulă ne arată că trebuie să ne mulțumim cu ceea ce ne dă Dumnezeu. Cine vrea prea mult va primi prea puțin.

   De asemenea, unii pierd certitudinea în favoarea incertitudinii.

Martin Luther (1483 - 1546)

 

   Mulți oameni știu că reformatorul Martin Luther a tradus Biblia în limba germană acum 500 de ani. Însă doar câțiva știu că Luther a scris și fabule. Și aproape întotdeauna a adăugat o învățătură, o lecție la fabulele sale.

   O fabulă este întotdeauna scrisă cu intenția de a prezenta lecții practice de viață. În acțiune apar animale în loc de oameni. O fabulă este foarte asemănătoare cu o parabolă. Ea este menită să arate și să compare caracteristicile și comportamentul uman.

   Cea mai veche colecție de fabule este atribuită lui Esop. Ai citit, cu siguranță, fabulele sale „Iepurele și broasca țestoasă” sau „Vulpea și strugurii”. Se spune că Esop ar fi scris peste 300 de fabule.

   Esop a fost un sclav care se presupune că a trăit în Samos (Grecia) pe la mijlocul secolului al VI-lea î.Hr. Într-o zi, se spune că stăpânul său, într-o dispoziție proastă, i-a servit un pepene amar. Esop a luat o mușcătură și l-a mâncat în întregime. Stăpânul său a rămas uimit și l-a întrebat cum de a putut mânca un fruct atât de rău. Esop i-a răspuns: „M-am bucurat deja de atâtea fapte bune din partea ta, încât pot foarte bine să mănânc și un fruct amar din când în când.” Acest răspuns l-a mișcat atât de mult pe stăpânul său, încât i-a dăruit libertatea. –

   Atât Esop, cât și alți oameni renumiți din Antichitate nu L-au cunoscut pe Domnul Isus. Iar noi, care Îl cunoaștem pe Mântuitorul și dorim să-L urmăm, trebuie să ne fie de fapt rușine de acei oameni, când ne gândim la comportamentul lor prudent și înțelept.

   „... dar înțelepciunea este cu cei smeriți” (Proverbe 11.2).