sâmbătă

Maia merge în vizită

 

Maia și familia ei s-au întors din concediu. Dar încă este vacanța de vară. Maia îl întreabă pe fratele ei, Clement:

- Întotdeauna durează atât de mult vacanța de vară?

- Da. Dar vacanța de toamnă, de Crăciun și de Paște nu durează atât de mult. Acele vacanțe sunt mult mai scurte, îi explică fratele ei.

Clement se joacă în vacanță mai mult pe afară cu prietenul său Felix. Câteodată are voie să se joace cu ei și Maia, dar de cele mai multe ori nu. Atunci cei doi trec rapid cu bicicletele lor și Maia rămâne în urma lor.

Tata nu mai are concediu. El trebuie iarăși să meargă la birou. Mama spală ferestrele. Iar Clement este din nou cu Felix cu bicicletele.

- Mă plictisesc, spune Maia. Mama ia o cârpă, o înmoaie în apă și spală geamul.

- Ia-ți creioanele colorate și desenează ceva frumos, spune ea. „Noi două o vom vizita astăzi după-masă pe doamna Craiu. Ea locuiește acum în azilul pentru oameni vârstnici.

Maia desenează și colorează cu mult drag. Culoarea ei preferată este roz. De aceea creionul de culoare roz este scurt, în timp ce creionul de culoare gri este aproape nefolosit. Maia desenează o poiană verde cu flori. Acestea au coloarea roz. Apoi desenează o casă cu acoperiș, două ferestre și o ușă. Perdelele de la ferestre sunt de asemenea roz. Cerul îl colorează albastru, soarele galben și un copac cu trunchi maro și ramuri maro și frunze verzi. Pe ramuri stau păsări roz.

- Ce desen frumos ai făcut!, o laudă mama, doamna Craiu se va bucura.

După-masa, mama și Maia pornesc spre doamna Craiu. Soarele strălucește și cerul este albastru. Câțiva nori albi plutesc prin aer. Maia sare pe de un picior pe altul pe trotuar. În mâna dreaptă ține desenul. Mama a rulat foaia de hârtie și a prins o fontă în jurul ei. (Puteți ghici ce culoare are fonta??)

Când se află în fața casei mari, vopsite în culoare galbenă, Maia o prinde pe mama de mână. Deci aici locuiește doamna Craiu. Mai demult a locuit lângă familia Maiei.

Ușa de la intrare se deschide automat. Mama se îndreaptă spre o doamnă, care șade la un birou.

- Dorim să mergem la doamna Craiu, spune mama. Unde este camera ei?

Doamna răspunde:

- Doamna Craiu locuiește la etajul doi, în camera 29.

- Mulțumim, spune mama și merge cu Maia spre lift. Curând se află în fața camerei cu numărul 29. Deodată, inima Maiei bate cu putere. Ea prinde și mai strâns mâna mamei. Mama îi zâmbește.

- Știi, Maia, Domnul Isus Se bucură de ceea ce facem noi acum. În Biblie scrie că trebuie să vizităm văduvele. Mai știi ce este o văduvă?

Maia dă din cap.

- Este o femeie al cărei soț a murit, spune ea.

- Foarte bine, spune mama. Doamna Craiu este o văduvă. Domnul Isus dorește să ne îngrijim de ea. Și dacă facem ceva ce Îl bucură pe Domnul Isus, atunci nu trebuie să ne temem.

Maia dă din cap și se simte imediat mai curajoasă.

Mama bate la ușă.

- Intră!, strigă o voce tremurândă. Mama deschide ușa.

- Bună ziua, doamna Craiu, spune ea tare. O femeie bătrână, cu părul alb șade într-un fotoliu. Ea privește spre ușă.

- Oh, doamna Vasilescu, ce surpriză îmi faceți... Și ați adus-o și pe micuța dumneavoastră! Doamna Craiu este foarte bucuroasă. Mama o salută și apoi îi dă și Maia mâna.

- Luați loc, doamna Vasilescu. Ce frumos, că ați venit să mă vizitați! Eu stau toată ziua aici, în camera mea. Desigur mă bucur mult de o vizită. Uite, micuțo, acolo în vasul de sticlă sunt bomboane! Ia-ți câteva!

- Mulțumesc, spune Maia și ia o bomboană învelită în hârtie aurie.

- Am desenat ceva pentru dumneavoastră, spune ea și îi dă desenul.

Cu mâinile tremurânde, doamna Craiu desface fonta roz.

- O, ce desen frumos! Tu singură l-ai desenat? Maia dă din cap mândră.

- Îți mulțumesc foarte mult, Maia! O, ce mult mă bucur că ați venit la mine în vizită...

Și astfel, după-masa trece ca în zbor.

Pe drumul spre casă, mama spune:

- Doamna Craiu s-a bucurat atât de mult că am vizitat-o. Să nu o uităm, Maia.

- Ce bine că Domnul Isus a scris despre văduve în Biblie, mamă! Cu siguranță, a știut că ele se bucură atât de mult, când sunt vizitate!

Mama zâmbește.

- Da, cu siguranță, spune ea, cu siguranță, a știut!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu