Vin imediat, domnule!

   Într-un mic sat din Provence, într-o zi toridă de vară, un trecător împinse uşa şi intră în magazinul din centrul satului. Acesta era gol.

   - Este cineva aici? întrebă el. Din spatele magazinului se auzi o voce:

   - Vin imediat, domnule!

   Sprijinindu-se de tejghea, clientul aşteptă. Deoarece timpul trecea şi vânzătorul nu mai venea, clientul tuşi şi făcu puţin zgomot ca să fie auzit. Din spatele magazinului, aceeaşi voce răspunse:

   - Vin imediat, domnule!

   Clientul continuă să aştepte. Pentru că timpul trecea şi vânzătorul nu mai venea, merse în spatele magazinului să vadă ce se întâmplă. Acolo îl văzu pe vânzător dormind pe nişte cutii de marfă. Clientul se adresă vânzătorului:

   - Este cineva aici?

   - Vin imediat, domnule, răspunse vânzătorul, fără să se trezească.

   Atât de obişnuit să răspundă cu aceste cuvinte „vin imediat, domnule“, vânzătorul ajunse să le spună mecanic chiar şi în somn.

   Acelaşi lucru se poate întâmpla cu mulţi copii care aud vestea bună a Evangheliei. Ei răspund mecanic la chemarea lui Dumnezeu, fără a se preda cu adevărat Lui. Cât de important este să răspundem chemării Domnului, nu doar cu gura, ci cu inima şi cu întreaga noastră fiinţă.