Prins în capcană

 

   Ștefan avea șapte ani când părinții lui l-au dus în vacanță la o fermă. Ce bucurie a fost pentru băiat! Câte lucruri erau de văzut și de descoperit în hambar, în grajd, pe câmp! Toate acele lucruri pe care un copil de la oraș nu le cunoaște.
   Într-o zi, Ștefan a văzut o ușă de pivniță deschisă. Era o trapă grea, ținută deschisă cu o bară de fier. Câteva trepte duceau în jos, unde erau depozitate cărbune, cartofi și multe alte lucruri. Băiatul a dorit să coboare treptele și să arunce o privire la tot ce se afla acolo jos.
   Dar abia ajunsese în pivniță, când a auzit un "Bang!" puternic și Ștefan a rămas în întuneric. Bara de fier care sprijinea ușa alunecase și ușa se închisese.
   Ștefan a bâjbâit repede spre trepte, le-a urcat cu grijă și a încercat să deschidă ușa. Dar nu a putut, era prea grea pentru el ca să o împingă în sus.
   Atunci băiatul a fost cuprins de teamă. Inima îi bătea cu putere și a continuat să împingă ușa. În zadar! În cele din urmă, a început să strige. Glasul lui a răsunat puternic în toată pivnița. Dar se auzeau oare strigătele afară?
   Ștefan a bătut cu ambii pumni în ușă și a strigat din ce în ce mai tare după ajutor. Frica îl făcea să tremure.
   În cele din urmă, tatăl său l-a auzit, a alergat într-acolo și l-a eliberat.
 
   Ștefan era prins în capcană și nu se putea elibera singur.
 
   Știi că și tu ești un prizonier? Dacă nu-L cunoști și nu L-ai acceptat pe Domnul Isus ca Mântuitor și Răscumpărător al tău, și tu ești captiv - "prins în poftele lumii și ale păcatului"!
   Satan te ține cu putere în strânsoarea lui, te ține în întuneric și te conduce în noaptea veșnică, în pierzarea veșnică, în chinul veșnic. Așa citim în Cuvântul lui Dumnezeu.
   Dar Dumnezeu, în marea Sa dragoste, a pregătit o cale pentru păcătoșii pierduți. Domnul Isus, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, a suferit pe crucea de la Golgota pentru păcatele tuturor celor care Îl acceptă prin credință ca Mântuitor și Răscumpărător. El te conduce din întuneric la lumină.
   Știi că ești prins în capcană? Ștefan știa aceasta, dar și despre propria-i neputință - și a cerut ajutor.
   Tatăl lui Ștefan își iubea băiatul. De aceea, nu a ezitat nicio clipă și l-a salvat și eliberat. Dumnezeu ne iubește infinit mai mult. Cuvântul Său ne spune: "Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiți" (Romani 5.6). El așteaptă ca noi să ne recunoaștem propria noastră neputință și că avem nevoie de un Mântuitor. El va răspunde la chemarea noastră sinceră după ajutor și mântuire, ne va salva și ne va elibera.
 
   "Doamne, ajută-mi" (Matei 15.25).