duminică

Turul în munţi



   Trei băieţi au vrut să facă un tur în munţii din Elveţia. Se bucurau deja de mult timp de aceste zile în munţi. Mai ales Cosmin deabia aştepta să vină vacanţa.
   În sfârşit a venit! Cei trei prieteni au pornit în primul lor tur de căţărare. După doar câteva ore au ajuns la un perete de stâncă abrupt, în faţa căruia au vrut să facă o pauză. Era, după cum ştiau, acelaşi loc unde cu un an în urmă au poposit mai mulţi cunoscuţi de ai lor.
   În timp ce doi dintre băieţi despachetau proviziile, cel de-al treilea luă aparatul de fotografiat şi se îndepărtă câţiva metri de prietenii lui pentru a face o poză.
   Atunci deodată un cutremur sinistru umplu aerul. Stânca înaltă din spatele locului de poposire se puse în mişcare, cantităţi de pietre se rostogoliră, nori de praf se ridicară în vârtejuri şi în câteva secunde peisajul dinaintea ochilor băiatului se schimbă radical.
   Unde erau cei doi prieteni ai săi?
   Groaza îi paraliză pentru câteva clipe mădularele. Să fie sub grohotiş...?
   Ca ieşit din minţi, băiatul se îndreptă împleticindu-se spre acel loc. Atunci îl văzu pe unul dintre prietenii lui înţepenit între bucăţi mari de stâncă. Trăia încă, dar era grav rănit şi incapabil să se elibereze. Şi celălalt prieten?
   Ah, îl căuta în zadar!
   Era îngropat sub avalanşa de pietre?
   Băiatul recunoscu imediat că el singur nu le putea veni în ajutor. Cu sărituri mari alergă în vale spre următoarea aşezare. Abia dacă se înţelegeau cuvintele lui, când relată cu răsuflarea întretăiată şi privirea îngrozită ce se întâmplase sus pe munte. Câteva minute mai târziu alergă iarăşi în sus, urmat de mai mulţi bărbaţi care au luat repede câteva unelte şi doreau să vină în ajutor.
   Deabia după câteva ore a fost adus în siguranţă cu mare osteneală unul dintre cei accidentaţi, şi anume cel care mai trăia. L-au dus la următorul spital unde mai târziu a trebuit să i se amputeze un picior.
   Şi celălalt? Cosmin?
   Deabia după multe zile au reuşit să-l găsească şi pe el. Pentru a elibera cadavrul lui dintre pietre, au trebuit chiar să spargă mai multe bucăţi de stâncă.
   Cei trei prieteni au aparţinut Domnului Isus.
   Dacă Cosmin nu ar fi aparţinut Domnului Isus, ce s-ar fi întâmplat?

   Veşnicia – ce cuvânt serios!
   „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi“ (Faptele Apostolilor 4.12).
   Eşti mântuit?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu