Uşa palatului

Isus a zis: Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. (Ioan 10.9)

Domnul... are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă. (2 Petru 3.9)

   O fetiţă de cinci ani merge la culcare. Înainte de a adormi, micuţa se roagă şi se gândeşte la bunicul ei, care nu crede în Hristos: „Doamne Isuse, te rog nu închide aşa de repede uşa palatului Tău, pentru ca şi bunicul meu să poată intra în el.”

   Această rugăciune ne aminteşte de un fapt foarte însemnat: astăzi, uşa cerului stă încă deschisă. Dar nu va rămâne aşa pentru totdeauna. Uşa este deschisă, pentru că Isus Hristos a murit pentru păcătoşi. Şi îndelunga răbdare a lui Dumnezeu lucrează, ca ea să fie şi astăzi deschisă. Căci Dumnezeu „vrea ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului” (1 Timotei 2.4).

   Micuţa a înţeles acest lucru şi îşi face griji pentru bunicul ei. Poate acesta nu simte, că din cauza păcatelor este pierdut şi trebuie să se lase mântuit. Poate este un om onorabil, care savurează mare atenţie în jurul său. Să ne smerim în faţa lui Dumnezeu şi să ne recunoaştem nedemnitatea, ne cade aşa de greu nouă, oamenilor mândri. Mulţi se leagă şi de faptul că nu pot contribui ei înşişi la salvarea lor, la mântuirea lor veşnică.

   Poate şi pentru tine cineva se roagă regulat – dintre membri familiei, dintre colegii de şcoală sau dintre vecini. Şi în orice caz, ceva este valabil şi pentru tine: Isus Hristos a murit pentru tine! El te aşteaptă!