Fast Food

   Este Fast Food-ul (mâncarea preparată rapid și care este servită în restaurantele de specialitate) o invenție a secolului nostru?

   Nu, nici pe departe nu. Deja în Babilon în secolul al VI-lea î.H. se vindeau pe stradă mâncăruri de proporții mici, pregătite rapid. Și în Roma și Grecia existau bufeturi expres pe stradă. În mod deosebit, în China, mâncarea de proporții mici are între timp o tradiție largă. În timpul dinastiei Han (din 206 î.H. până în 24 d.H.), negustorii s-au specializat deja atunci pe preparate din crabi, delicatese din pește și carne conservată.

   Este această idee foarte veche, practică și economisitoare de timp, un lucru bun?

   Da. Desigur, nu este greșit ca uneori undeva să iei o gustare delicioasă. Dar cu Fast Food nu te poți hrăni sănătos pe timp lung. Urmarea este fenomenul de deficiență și predispoziția la îmbolnăvire.

   Nu ai impresia că Fast Food a devenit în zilele noastre aproape un stil de viață? În toate domeniile vieții, mentalitatea Fast Food s-a răspândit. Totul trebuie să meargă pe cât posibil de repede.

   Și acest consum rapid nu se oprește nici în fața vieții noastre ca creștini: încă cinci minute cu Dumnezeu, înainte de a ieși din casă. Seara cele cinci minute de reculegere și foaia de calendar. Fast Food – este suficient, ca să mă hrănesc pentru a crește în credință?

   Când am avut ultima oară un meniu complet, cu aperitiv, mai multe feluri de mâncare și desert? Nu ar fi timpul să petreci mai mult timp cu Dumnezeu?