Dorotea a fost operată la apendicită. Când şi-a
revenit din anestezie, a avut dureri mari. Se simţea rău şi singură. Dar a
simţit cum cineva o ţine de mână – mama şedea lângă patul ei. Dorotea nu putea
încă vorbi şi simţea aceleaşi dureri; totuşi era bucuroasă, pentru că mama ei
era lângă ea.
Tot aşa de bucuroşi putem fi şi noi ca
ucenici ai Domnului Isus, căci El ne promite: „Şi iată că Eu sunt cu voi în
toate zilele, până la sfârşitul veacului.” La şcoală, acasă, la joacă şi la
lucru, dacă eşti bucuros, trist sau rău, chiar şi când dormi, Isus Hristos
spune: „Eu sunt cu tine.” Dacă te gândeşti mai mult la aceasta, atunci nu mai
poţi să faci întotdeauna ce vrei – dar pe de altă parte nu te mai simţi părăsit
niciodată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu