Muşcătura de căpuşă

   Dimineaţa devreme, Ionuţ este trezit de soare. Pur şi simplu nu mai poate să stea în cameră. Se îmbracă repede, se spală ca o pisică şi aleargă la micul dejun – treabă de câteva secunde.

   - Bună dimineaţa, mamă! strigă Ionuţ şi aproape că îi cade mamei pe gât. Pot să ies afară după micul dejun? Mama lui îi permite.

   Ionuţ petrece o zi minunată în grădină. El urcă în mărul gros şi bătrân. De aici poate vedea până jos în sat. Merele nu sunt din păcate coapte. Dar Ionuţ a descoperit câteva coacăze, care sunt deja roşii. „Brr.” Se strâmbă. „Sunt acre!”

   Apoi Iunuţ se întinde în iarbă şi se uită la norii care trec deasupra lui. Seara devreme are voie să meargă puţin cu tata în pădurea din apropiere.

   Când Ionuţ se trezeşte a doua zi, îşi pune braţele sub cap şi se gândeşte vesel la ziua frumoasă de ieri.

   Dar ce este asta? Ionuţ simte o umflătură ciudată după urechea dreaptă. Cu atenţie pipăie încă o dată. Apoi se ridică repede din pat şi fuge în bucătărie.

   - Mamă, uite ce am! strigă el şi trage de ureche în faţă. Mama dă părul lui Ionuţ la o parte.

   - Oh, spune ea, o căpuşă! Ionuţ se sperie.

   - Ce este asta, mamă? întreabă şi devine foarte palid.

   - Este un animal mic, care a muşcat bine în pielea ta şi bea pe săturate din sângele tău. Când căpuşa este destul de grasă, cade de la sine jos. Dar pentru că am văzut-o acum, nu ar trebui să aşteptăm aşa de mult timp.

   - Dar ce să facem acum? Lui Ionuţ îi este teamă. De unde a apărut animalul?

   Mama îl ia pe Ionuţ în braţe.

   - Nu-ţi face griji! Căpuşele trăiesc în iarbă sau în tufişuri, de acolo ai luat-o. Când sunt foarte mici, le poţi îndepărta singur. Dar căpuşa din spatele urechii tale este deja destul de mare, mai bine lăsăm să fie îndepărtată de un doctor. Pentru că dacă rămâne ceva din corpul ei în pielea ta, poate să infecteze. Ionuţ se uită la mama lui cu ochi mari. Îmbracă-te repede cu ceva, îi spune mama, şi apoi în maşină.

   Câteva minute mai târziu pornesc la drum. Ionuţ îşi ţine mâinile strâns în poală, ca să nu şi le ducă fără să vrea după ureche. Speră să nu fie aşa multă lume la doctor, pentru ca să ajungă repede la rând şi să se scape curând de căpuşa din spatele urechii lui!

   Şi într-adevăr, Ionuţ şi mama lui nu trebuie să aştepte deloc. Doctorul se uită la căpuşă şi spune:

   - Ei, băiatul meu se pare că ai umblat prin pădure.

   - Da, spune Ionuţ, dar acum mi-a trecut cheful de aşa ceva.

   - Nu, nu trebuie să spui aşa ceva, spune doctorul, animăluţul va fi îndepărtat repede. Nu trebuie să-ţi fie teamă şi poţi merge liniştit mai departe în pădure, chiar dacă vara peste tot pe câmp sunt căpuşe. Este în orice caz bine când descoperi devreme o căpuşă. Să vă uitaţi la locul din spatele urechii câteva săptămâni, şi dacă nu se schimbă ceva, este totul rezolvat. Aşa, acum am vorbit mult. Totul este deja gata! Nu a fost deloc grav. Ionuţ îi întinde respectuos doctorului mâna şi îi mulţumeşte.

   Când se află cu mama lui în maşină, o întreabă:

   - Mamă, şi ce este aşa de rău la căpuşe?

   - Căpuşele pot transmite boli, de aceea ar trebui să fie îndepărtate pe cât posibil repede şi în întregime. Asta este ca şi cu lucrurile rele, pe care uneori le gândim sau le facem. Dacă rămân în inimă, devin tot mai rele şi devenim foarte nefericiţi. Contactul cu Domnul Isus Hristos este întrerupt. De aceea trebuie să recunoaştem imediat tot răul şi să-l îndepărtăm. Domnul Isus doreşte să ne ierte. Astfel putem fi iarăşi fericiţi!