Nu, nu e rău să te prefaci. E o distracție.
Dar trebuie să-ți aduci aminte întotdeauna de un lucru: a te preface este
altceva decât a minți.
Te poți preface când te joci. Te poți
preface că ești un șofer sau un pilot de avion. Sau te poți preface că ești un
avion în zbor prin aer. Nu e rău să te joci în felul acesta. Poți să crezi de
asemenea că jucăriile sunt cu viață; sau camera ta de joacă este un ocean mare,
iar scaunul un vapor pe mare. Sau te poți preface că ai un coleg de joacă, care
de fapt nu este acolo. Acestea sunt jocuri.
Dar este un timp când trebuie să te oprești
din a te preface. Când aceasta duce în eroare pe cineva, atunci tu minți. Nu te
preface când vrei ca cineva să creadă ceea ce spui tu că este adevărat, când nu
este. Cu toții știm că nu există zâne și că urșii nu ies să mănânce copiii ce calcă
pe crăpăturile din asfalt. Dar ne distrăm citind despre ele. Însă nu este bine
să spui mamei că ai fost ales să faci un lucru important la școală, când tu
singur ai vrut să faci acel lucru. Mama nu va ști dacă povestea ta este sau nu
adevărată, asta nu-i o prefacere, ci minciună. Chiar dacă mama nu știe că este
o minciună, Dumnezeu știe.
Este de asemenea greșit să te prefaci prea
mult în așa fel încât atunci când devii tu însuți din nou, să fii nefericit.
Este distractiv și să fii tu însuți, să joci mingea, sau altceva real, cu
băieți și fete reale. Deci nu te preface atât de mult încât să uiți cine ești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu