duminică

Indianul mulţumitor

 

   Băştinaşii Americii sunt indienii cu pielea roşie, în general oameni blajini, a căror preocupare preferată este vânatul în terenurile lor împădurite. Dar dacă sunt enervaţi sau brutalizaţi, se pot răzbuna foarte crunt, iar în timpurile de demult unii europeni imigranţi s-au comportat foarte neprietenos cu ei, chiar i-au împuşcat cu armele lor de foc, ca şi cum ei ar fi fost animale sălbatice. Aşa s-a comportat o mare parte din coloniştii care s-au stabilit printre ei. Numai o familie, soţ şi soţie tineri, au fost o excepţie între ei. Aceştia s-au comportat conform îndemnului apostolului: „Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii” (Filipeni 4.5). Când într-o zi cu vreme rea un indian rătăcit a bătut la uşa barăcii lor şi dorea să intre, cei doi l-au primit prietenos, l-au lăsat să se încălzească la focul cuptorului şi l-au înviorat cu mâncare şi băutură. De atunci indianul a revenit mereu şi le aducea ceva din vânatul lui. Când li s-a născut un copil, el a dovedit o mare bucurie pentru naşterea copilului şi uneori le dăruia o pasăre colorată, o floare rară sau o jucărie făcută de el. Însă el nu putea să exprime în cuvinte afecţiunea şi mulţumirea lui, căci fiecare vorbea limba lui.

   Într-o zi a venit în fugă cu respiraţia tăiată şi cu gesticulaţii agitate a dat de înţeles oamenilor să-l urmeze imediat. Însă aceştia nu l-au urmat, ci au râs de comportamentul lui ciudat. Atunci el s-a uitat de jur-împrejur în colibă, a luat dintr-o dată copilul care dormea în leagăn şi a fugit cu el în jungla apropiată. Acum părinţii speriaţi au alergat după el; dar ei nu l-au putut ajunge pe omul iute de picior cu prada sa preţioasă. Din timp în timp se oprea; dar când ei se apropiau, el o lua la fugă, până când în cele din urmă, după aproximativ o oră, el a ajuns pe un deal. Aici i-a aşteptat şi liniştit le-a pus copilul în braţe. Apoi a întins mâna înapoi spre casa lor şi ce au văzut ei? Flăcări de foc se ridicau din ea şi pretutindeni în jur se vedea fum şi negură. Indienii făcuseră un legământ să-i atace prin surprindere pe europenii nesuferiţi şi să-i nimicească. Acestei acţiuni de răzbunare era expusă şi familia bună, dacă indianul mulţumitor nu i-ar fi adus în siguranţă în acest mod înţelept şi hotărât. După aceea el a îngrijit de ei şi pe căi secrete prin pădure, pe care numai el le cunoştea, i-a dus într-un loc paşnic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu