joi

În ceață

 În largul coastei canadiene era ceață densă. Abia se putea vedea în fața ochilor, darămite alte nave. Căpitanul navei Faitful stătea perplex pe punte. Nu mai văzuse niciodată o astfel de ceață. Continuarea călătoriei era exclusă, pentru că era mult prea periculoasă! Chiar atunci, un domn mai în vârstă s-a apropiat de el.

- Domnule căpitane, spuse el, trebuie să fiu mâine în Quebec.

- Este imposibil, răspunse căpitanul. Nu vedeți în ce ceață suntem prinși? Aceasta nu se va ridica prea curând!

- Dar sunt așteptat mâine în Quebec pentru a ține o predică evanghelistică. Cu siguranță, trebuie să existe o modalitate de a ajunge acolo la timp!

Căpitanul dădu din cap.

- Imposibil! Nu putem depăși această ceață!, răspunse el.

- Atunci haideți să mergem în cabina dumneavoastră și să ne rugăm.

Cu ezitare, căpitanul a fost de acord și au coborât scările. În cabina căpitanului, evanghelistul a prezentat întreaga situație dificilă înaintea lui Dumnezeu. El a încheiat cu cuvintele: „Doamne, nimic nu este imposibil pentru Tine. Tu poți risipi ceața în cinci minute. M-ai chemat să predic mâine în Quebec și, prin urmare, am încredere că voi fi acolo la timp. Amin.”

Căpitanul s-a simțit atunci obligat să se roage și el. Dar evanghelistul îl întrebă:

- Chiar credeți că rugăciunea va ajuta?”

Căpitanul răspunse:

- Nu chiar!

- Atunci mai bine nu vă rugați! În plus, sunt convins că Dumnezeu m-a ascultat deja. Vă rog, urcați pe punte și veți vedea că ceața s-a risipit.

„Cam nebun omul!”, se gândi căpitanul, dar a făcut așa cum i s-a spus. A urcat pe punte – și nu-și putea crede ochilor! Ceața dispăruse și soarele strălucea! Câteva ore mai târziu, Fatful a ajuns în portul Quebec – cu un căpitan care, prin această experiență, a găsit adevărata credință în Dumnezeu.

Doamne, Tu ai făcut cerurile și pământul cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins: nimic nu este pra greu pentru Tine (Ieremia 32.17).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu