Bunătatea

   Doamna Ionas era o creştină fericită. Acest lucru îl putea vedea oricine o cunoştea. Într-una din zile, pe drumul ei zilnic spre gară, i s-a adresat funcţionarul de la ghişeul de bilete:

   - Scuzaţi-mă, doresc să vă mulţumesc.

   - Să-mi mulţumiţi? a întrebat doamna Ionas.

   - Da, a explicat funcţionarul. De fiecare dată când aţi trecut pe lângă ghişeul meu, faţa dumneavoastră strălucea şi îmi spuneaţi amabilă: „Bună dimineaţa”. V-am observat de mult timp şi nu am putut constata nicio schimbare în comportamentul dumneavoastră. Mi s-a părut că această bunătate este sinceră, din interior. Şi la sfârşit m-am tot întrebat care ar putea fi cauza acestei bunătăţi. Nu poţi fi bun, amabil în orice zi, în orice oră, în orice clipă. Atunci v-am văzut într-o dimineaţă cu o Biblie în mână. „O”, m-am gândit eu, „poate în aceasta găseşte femeia puterea de a fi tot timpul bună!” Mi-am cumpărat apoi o Biblie şi am început să o citesc. L-am găsit în curând pe Domnul Isus ca Mântuitorul şi Domnul meu. Şi acum pot să fiu şi eu mulţumitor şi bun. Vedeţi, de aceea doresc să vă mulţumesc.

   În Epistola către Galateni, în capitolul 5, sunt enumerate nouă roade ale Duhului. Bunătatea se află exact în mijloc!