Un băiat de vreo treisprezece ani, iute și
cu privirea ageră, a intrat într-un magazin și i-a cerut voie proprietarului să
folosească scurt telefonul. Proprietarul a acceptat. Un client care l-a remarcat
pe băiatul cel vioi, a tras cu urechea la conversație. Iată ce a auzit: „Alo!
Vă rog dați-mi legătura cu strada Principală 7641... Sunteți domnul Jones?...
Ați fi interesat să angajați un băiat ca ajutor în gospodărie?... Ei, bine,
poate doriți să-l schimbați... Bine, dar poate el singur să facă toate
treburile? Nu vreți să mai angajați unul?... Chiar nu aveți nevoie de încă
unul?.... În regulă, la revedere!“
În timp ce băiatul punea receptorul în
furcă, clientul, care ascultase cu inima mișcată, vrând să-l încurajeze puțin
pe îndrăznețul băiat, i-a spus: „Ei, fiule, nu te lăsa păgubaș! Ai să găsești până
la urmă o slujbă, sunt sigur. Nu abandona! Cineva va avea nevoie de un ajutor
în casă, exact cu calitățile tale.“ – „O, dar eu nu caut un loc de muncă,
domnule! Eu am o slujbă. Vedeți, eu sunt ajutorul domnului Jones. Voiam numai
să verific, dacă într-adevăr corespund postului.“
Asemenea băiatului, ar fi de dorit să ne
verificăm în lumina Cuvântului lui Dumnezeu, dacă credința și alergarea noastră
sunt bune. Avem viața veșnică, siguranță și pace, o legătură cu Dumnezeu?
Ce bine dacă nu ocolim această întrebare!
Cât timp trăiește, omul se mai poate întoarce la Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu