luni

Biblia – însoțitorul tău fidel!



„Nu mai am niciun chef”, mormăie Sorana. Se uită țintă la bilețelul galben din mâna ei. „Nu pot nicidecum să țin minte și nici măcar nu știu la ce folosește!”
Prietena ei Maia își ridică amuzată privirea de la caietul cu teme. „De ce te plângi?”
Sorana pune bilețelul în fața prietenei ei pe masă. Maia zâmbește surprinsă. „Un verset din Biblie – este foarte frumos!”
„Frumos? Trebuie să învăț pe de rost în fiecare săptămână un verset din Biblie. Străbunica mea și-a dorit acest lucru la ziua ei de naștere, când a împlinit nouăzeci de ani. I-am promis că o să le învăț.”
Maia râde privind la fața Soranei. „Eu știu pe de rost zece psalmi și trei capitole din Evanghelii”, spune ea. „Momentan învăț ceva din Isaia.”
Sorana rămâne cu gura căscată. „Pentru ce? O faci de bunăvoie?” Sorana știe că Maia și sora ei cred în Domnul Isus, dar părinții acestora, din păcate, încă nu.
Maia se înroșește puțin, pentru că nu-i place admirația vădită a Soranei. Ea ezită un moment foarte scurt. „Fac acest lucru, pentru că îmi face bine”, admite ea cu glas stins. „Când părinții mei se ceartă sau țipă unul la altul, am adeseori noaptea coșmaruri și mă trezesc transpirată leoarcă. Atunci îmi aduc aminte de un verset din Biblie și mi se pare că Dumnezeu Însuși vorbește cu mine. Atunci nu mai mi-e așa de frică.”
Sorana îți pune spontan brațul în jurul prietenei ei. „N-am știut că ai asemenea coșmaruri”, spune ea mișcată.
„Acum este mai bine. Sora mea mai mare mi-a dat pontul cu versetele din Biblie. Continui cu învățatul pe de rost al versetelor când sunt plecată, sau când trebuie să aștept, sau tocmai când stau trează noaptea.”
Interesul Soranei este trezit și privește acum cu alți ochi versetul pe care trebuie să-l învețe. „Poate putem să învățăm împreună”, propune ea. „Nu vreau să o dezamăgesc pe străbunica!”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu