Dumnezeu este dragoste

   Doamna Werner dorea să călătorească cu autobuzul. Când a vrut să achite șoferului biletul, nu și-a mai găsit portmoneul. Ca urmare, a trebuit să coboare din autobuz.

   Ce să facă? Deși era dimineața, era foarte cald. Doamna Werner era în vârstă și trebuia să facă un drum lung. În apropiere de stația de autobuz era un parc și ea s-a îndreptat într-acolo. În parc s-a așezat pe o bancă pentru a-i prezenta Tatălui ei ceresc problema. Doamna Werner purta întotdeauna în geantă un Noul Testament. A scos cartea și L-a rugat pe Dumnezeu să-i dea un cuvânt de îmbărbătare. Când a deschis Testamentul, privirea i-a căzut pe textul: „Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos” (Filipeni 4.19). „Trebuința” doamnei Werner în acel moment erau 50 de cenți pentru biletul de autobuz. A închis ochii și s-a rugat lui Dumnezeu să-Și împlinească promisiunea și a fost convinsă că El o va ajuta în vreun fel.

   În timp ce aștepta ajutorul de la Dumnezeu, a luat umbrela și a început să scrie în nisip cu litere mari: Dumnezeu este dragoste. Tocmai când scria ultima literă „e”, vârful umbrelei a lovit un obiect mic de metal – era o monedă de 50 de cenți. Inima ei cânta de bucurie. „Trebuința” ei fusese rezolvată! A închis ochii și I-a mulțumit Tatălui ei ceresc.

   Acum avea banii necesari și a urcat în următorul autobuz. Șoferul s-a uitat mirat văzând moneda foarte murdară. Atunci, doamna Werner i-a povestit șoferului cele întâmplate:

   - Moneda este bună. Am găsit-o lângă bancă, în parc. Mai înainte L-am rugat pe Dumnezeu să mă ajute, iar El a făcut acest lucru.

   Șoferul s-a uitat la doamna Werner gânditor. După puțină ezitare, a spus încet:

   - Cât de mult îmi doresc ca Dumnezeu să-mi asculte și mie rugăciunile. Dar cum ar putea face El așa ceva? De ani de zile nu m-am interesat de El, nu mă mai rog și nu mai frecventez biserica. Mai demult, lucrurile au stat altfel, dar de când m-am căsătorit, lucrurile s-au schimbat.

   - Întoarceți-vă la Dumnezeu! Veniți la El! Puneți lucrurile în ordine cu Dumnezeu, pentru că El este dragoste! a răspuns doamna Werner. A trebuit să întrerupă scurtul dialog, deoarece erau și alți pasageri care doreau să urce în autobuz și șoferul trebuia să se ocupe de ei. Când a coborât, doamna Werner i-a șoptit șoferului:

   - Aduceți lucrurile în ordine cu Dumnezeu! Mă rog pentru dumneavoastră!

   După mai multe săptămâni, când doamna Werner a călătorit iarăși cu autobuzul și a întins șoferului banii, acesta a întrebat-o:

   - Nu sunteți dumneavoastră doamna care se roagă pentru mine?

   Atunci, doamna Werner l-a recunoscut pe șoferul „ei”.

   - Da, a spus ea, eu sunt.

   - Mă bucur mult să vă revăd, a răspuns șoferul. Nu voi uita foarte curând povestea cu moneda găsită. Între timp am pus lucrurile în ordine cu Dumnezeu. Și soția mea s-a schimbat. Fața șoferului strălucea de bucurie, în timp ce strângea mâna doamnei Werner.

   Ai pus lucrurile în ordine cu Dumnezeu, adică ai venit cu păcatele tale la El? El te așteaptă. El este bogat în îndurare și nu dorește, ca tu să mergi în pierzare. Vino la El, ca să fii salvat!

   Când vei avea vreo anumită problemă, știi că El te poate ajuta. Ce Domn bun!