O familie din Anglia a suferit o
mare pierdere; singura lor fiică de trei ani a murit deodată. De ce această
pierdere și durere amară? Ca să uite durerea, au făcut o călătorie în Orient.
Acolo ei au văzut o turmă de oi pe malul unui râu; însă acolo nu era iarbă
aproape deloc. De partea cealaltă a râului erau pășuni verzi, frumoase, și
păstorul voia să ducă oile acolo. Râul nu era adânc, însă apa curgea repede și
vâjâia puternic, așa că oilor le era frică și nu voiau să-l urmeze pe păstor.
El stătea în mijlocul apei și striga, însă ele nu veneau. Atunci păstorul a
făcut ceva deosebit; el a luat mielul unei oi și l-a trecut pe brațele sale
prin pârâu. De teamă pentru miel, mama l-a urmat repede și curând toate oile au
fost de cealaltă parte. Cei doi, care au văzut toate acestea, au înțeles
deodată lecția pe care Dumnezeu voia să-i învețe; păstorul nu a avut o inimă
aspră – el își iubea oile. Însă pentru că ele nu făceau ceea ce era necesar, el
le-a luat mielul și l-a dus pe pășunea cea bună. Părea aspru ce făcea el, dar
era numai din dragoste. Nu S-a purtat Dumnezeu așa și cu ei? Da, El a luat-o în
cer pe iubita lor fiică, pentru ca astfel părinții să-L urmeze. Ești foarte
întristat? Este durerea ta de nemăsurat și niciun om nu poate înțelege necazul
tău? Este Unul, care te iubește și te înțelege. Poate spui: dacă Acesta este un
Dumnezeu al iubirii, nu mi-ar fi luat ce era mai drag și nu mi-ar fi distrus
viața. Însă Dumnezeu te iubește. Dacă mergi pe drumul pe care El vrea să te conducă,
vei spune odată: a fost numai dragostea lui Dumnezeu. El a făcut totul bine. Eu
pot numai să accept în liniște dragostea și înțelepciunea Sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu