sâmbătă

Stăpânul meu

 

   Victor Îl acceptase de curând pe Domnul Isus ca Mântuitor personal. Lucra ca ucenic alături de mai mulți muncitori pe un șantier mare de construcții. Maistrul, care era deja mai în vârstă, era un om grosolan, care înjura în mod constant. Victor a suferit foarte mult, pentru că trebuia să asculte aceste cuvinte blasfemiatoare. Dar ce putea să facă? Cum ar fi trebui să se comporte cu șeful său mult mai în vârstă, despre care știa că poate fi crud? Cu toate acestea, a înțeles că ar fi fost o lașitate față de Domnul Isus dacă ar tăcea pur și simplu.

   Într-o zi, și-a adunat tot curajul și s-a apropiat de temutul său superior: „Domnule X, nu vă mai pot auzi vorbind împotriva Stăpânului meu.” – „Stăpânul tău? Ce vrei să spui cu aceasta?” – „Isus Hristos este Stăpânul meu. A murit pentru a mă salva. El mă iubește și abia pot suporta când cine vorbește urât despre El.”

   Maistrul a fost atât de lovit de cele spuse de Victor, încât nu a replicat niciun cuvânt. Ucenicul s-a întors la treabă, fericit că a primit puterea de a mărturisi pentru Domnul Isus. Maistrul s-a dus și el la locul de muncă. În restul zilei, nu s-a mai auzit niciun cuvânt rău de la el.

   Profund impresionat de mărturia simplă a ucenicului său, a decis să meargă să asculte vestirea Evangheliei. Acesta a fost prilejul să devină în cele din urmă ucenic al Domnului Isus, pe care Îl hulise atât de mult timp cu blestemele sale.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu