sâmbătă

Găsit!


   A fost odată... un băiețel, care se afla în vacanță la țară. Ascultați bine ce vă povestește el acum:

   Într-o zi am pornit la plimbare. Deodată am văzut ceva sclipind pe pământ. M-am aplecat și l-am ridicat. Acasă i-am arătat bunicului. Dar... acesta este un inel de aur foarte frumos, a exclamat el, desigur, este foarte valoros. Vino să-l ducem imediat la poliție.
   Polițistul a notat numele meu, mi-a dat mâna și mi-a spus: Dacă inelul nu va fi ridicat până peste un an, îți va aparține! Imaginați-vă ce mândru am fost când am ajuns acasă: un inel de aur urma să-mi aparțină mie... peste un an!
   Și, după un an, mi s-a dat inelul, care era acum al meu. Aproape n-am putut să aștept până am putut să-l arăt familiei mele; fără răsuflare am ajuns la bunici. Posedam acum o avere, aproape tot aurul din lume, mă gândeam eu! Și nu a trebuit să fac nimic pentru aceasta, a fost suficient că am găsit inelul.
   Dar știți ce mi s-a întâmplat câțiva ani mai târziu? Ghiciți! Am făcut iarăși o descoperire, una de o mie de ori mai frumoasă! Când am împlinit doisprezece ani, am găsit ceva care mi-a aparținut imediat și pentru totdeauna. Ce fericire!

   Micuț cititor, și tu poți avea această fericire. Poate nu o să găsești niciodată un inel la marginea drumului; dar tu poți să găsești pe Cineva, pe Domnul, care te asigură: Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima (Ieremia 29.13). Când Îl vei cunoaște, va fi cea mai mare descoperire a ta. Sunt sigur că atunci și tu vei spune entuziasmat despre ceea ce ai găsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu