Profesorul
Durand din Lausanne, un om învățat și temător de Dumnezeu, se plimba într-o zi
cu unul dintre studenții săi, un tânăr englez, la marginea unei păduri. Atunci observară
într-o groapă o pereche de încălțăminte murdară și urâtă, care probabil
apaținea unui om care lucra desculț pe unul din câmpurile din apropiere.
„O să-i fac o
festă acestuia“, spuse studentul râzând; „o să-i ascund pantofii în pădure.“
„Lăsa-ți-o baltă! Dragostea face bine
aproapelui său, nu rău“, îl îndemnă profesorul. „Mai bine puneți câte un bănuț
în fiecare pantof al acestui om cu siguranță foarte sărac! Aveți un portmoneu
plin și îi puteți face o astfel de bucurie.“
Studentul a
făcut așa cum l-a sfătuit profesorul și cei doi s-au ascuns apoi după un tufiș,
ca să vadă cum se vor desfășura în continuare lucrurile. Nu după mult timp,
țăranul se pregăti să se întoarcă spre casă. Când a vrut să-și încalțe pantofii,
simți ceva tare în ei și descoperi cei doi bănuți. Atunci a îngenuncheat și i-a
mulțumit lui Dumnezeu cu voce tare pentru acest dar, la care nu sperase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu