Bunătatea minunată a lui Dumnezeu în timpul pandemiei de Coronavirus

„Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: Făina din oală nu va scădea!” (1 Împărați 17.14)

   Martie 2020 – Coronavirusul a pus stăpânire pe România și oamenii golesc rafturile din supermarket. La rafturile cu hârtie igienică, paste, orez și la multe alte rafturi mai vezi numai etichetele cu prețul. Tot așa și la raftul cu făină.

   „Mama, putem să facem fursecuri?” m-a întrebat fiica mea de 5 ani. Cu puțină nostalgie în glas i-am spus că făina nu ne mai ajunge mult timp și avem nevoie de ea pentru a coace pâine. Fursecurile trebuie să aștepte până va fi de cumpărat iarăși făină. A trebuit să-i explic și de ce rafturile sunt goale și i-am amintit că oamenii, din frică de moarte, au cumpărat cantități foarte mari, dar și că noi știm că suntem îngrijiți de Tatăl ceresc cu cele necesare pentru a supraviețui atât cât Dumnezeu vrea. Ea este deja un copil al lui Dumnezeu și cunoaște multe istorisiri biblice. Astfel i-am amintit de Ilie care a fost hrănit în Sarepta, pentru că Dumnezeu nu a lăsat să se golească făina din oală și uleiul din ulcior.

   După câteva clipe m-a întrebat gânditoare: „Mama? Știi ce mă întreb tot timpul de când este virusul și nu mai putem cumpăra făină? De ce le este frică oamenilor de moarte?” Am întrebat-o: „Ție nu ți-e frică de moarte?”

   A răspuns cu hotărâre în glas: „Nu, mama, căci m-am întors la Dumnezeu și dacă mor, atunci ajung în cer, chiar dacă mor ca și copil.” – „Uite, aceasta este diferența față de oamenii de astăzi. Ei știu că după moarte vine ceva, dar pentru că nu citesc Cuvântul lui Dumnezeu sau nu cred, le este frică de moarte.”

   În următoarele zile ne-am rugat mereu cu toată familia, ca Dumnezeu să ne dea făină dacă avem nevoie de ea. Ne aduceam aminte unii altora că Dumnezeu este Același ieri, astăzi și în veci. De ce nu ar face El și astăzi o minune?

   Mintea noastră, a părinților, a încercat totuși să procure de undeva făină. Căutam pe paginile de internet și la furnizori, dar primeam întodeauna același răspuns: „momentan indisponibil”.

   Într-o dimineață ne-am rugat ca Dumnezeu să ne arate dacă să așteptăm o minune sau să ne folosim mintea noastră și să începem iarăși să căutăm făină. La scurt timp înainte de prânz, în aceeași zi, poștărița a sunat la ușă. Tânăra femeie mi-a dat un pachet care era destul de greu și venea de la o persoană pe care eu personal nu o văzusem niciodată. Părinții mei o cunoșteau, dar eu cu ea am telefonat o singură dată și am scris câteva SMS-uri.

   Pentru început am pus pachetul deoparte, pentru că mâncarea tocmai fierbea pe foc. Mă întrebam însă ce mi-a trimis acea persoană în pachetul destul de greu. Deodată mi-am adus aminte. Mama m-a întrebat dacă poate să-i dea acestei prietene adresa mea; eu i-am povestit mamei zilele trecute despre discuția cu fiica mea. M-a cuprins o bănuială. „Să fie cumva...?” Am luat mâncarea de pe foc și am deschis pachetul. Cu lacrimi în ochi am văzut ca prin ceață 2 kilograme de făină și o scrisoare. A trecut un timp până când am mers la copiii mei; mai întâi I-am mulțumit Dumnezeului meu mare că a lucrat într-un mod atât de minunat și ne-a permis să experimentăm că El poate totul.

   După aceea am mers cu făina în camera copiilor și fiica mea s-a uitat la mine cu ochii mari: „Mama!!! Dumnezeu face și astăzi minuni!!!”

   Te încrezi în Dumnezeul tău că El face pentru tine ASTĂZI o minune? – Apropo, noi facem astăzi fursecuri ;-)