„Vă voi da o inimă nouă” (Ezechiel 36.26). De ce ne-a dat Dumnezeu această promisiune? Pentru că inimile noastre vechi sunt așa de stricate, încât este imposibil să fie făcute mai bune. Noi înșine nu putem să ne înoim inimile. Cu cât ne dăm osteneala mai mult, cu atât ne vom convinge mai tare că este imposibil. De aceea Dumnezeu, în bunătatea Lui nespus de mare și în îndurarea Lui, vrea să ne dea o inimă nouă.
Care este diferența între o inimă veche și o inimă nouă?
Inima veche iubește păcatul, mândria, mânia. Ea nu se smerește când a făcut răul și trebuie să-l mărturisească.
Inima nouă, dimpotrivă, face ceea ce este drept, fuge de ispită și încearcă să fie pe placul Domnului Isus.
Inima veche se teme de Dumnezeu; ea nu vrea să știe nimic de El. Nu vrea să audă nimic de Isus și dorește doar să fie lăsată în pace.
Inima nouă însă Îl iubește pe Dumnezeu și se încrede în cuvintele Sale. Ea se bucură că ochii lui Dumnezeu veghează asupra ei. Ei îi place să audă despre Domnul Isus și dorește să trăiască pentru El.
Inima veche este sclava diavolului. Ea ascultă de poruncile lui și face voia lui.
Inima nouă este slujitoarea lui Hristos și urmează voia Lui.
Cât de fericiți sunt aceia care au această inimă nouă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu