duminică

Ideea lui Jali



   După mai mulţi ani de secetă, recolta a fost totuşi iarăşi bună în acea regiune a Africii. Ţăranii se bucurau mult de acest lucru. Dumnezeu le ascultase rugăciunile. Acum doreau să-I mulţumească o zi întreagă şi să-L laude. S-a hotărât ca fiecare să aducă fructe, care vor fi vândute în favoarea misionarilor.
   Jali, micul orfan, a auzit vorbindu-se despre Domnul Isus şi Îl iubea din toată inima. El dorea să participe la slujba de mulţumire, dar ce putea să-I aducă lui Dumnezeu ca dar? El nu mai avea părinţi şi trăia când într-o familie, când în altă familie, pentru a-şi câştiga pâinea.
   Vasul mare, din lemn, purtat de patru africani puternici trecea de la un rând la altul. Oamenii puneau înăuntru banane şi tot felul de alte fructe. În inima lui Jali era o luptă mare. Aşa de mult ar fi dăruit şi el ceva lui Dumnezeu! Dar toată averea lui se restrângea la singura lui haină colorată. Vasul se apropia tot mai mult, iar inima băiatului aproape că sărea de la loc. Toţi ceilalţi au pus ceva în vas! Deodată, Jali îşi luă avânt, şi îndată se află în mijlocul vasului! Găsise o cale de ieşire! Un zâmbet strălucitor scose la iveală dinţii lui strălucitori de curaţi. Jali nu poseda mult din această lume, dar avea încă toată viaţa lui înaintea sa. Şi această viaţă o oferea acum lui Dumnezeu. El s-a dat pe sine pentru totdeauna.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu