marți

O picătură



   Timo se supără de fiecare dată când deschide fereastra camerei. De luni de zile poate fi acţionată doar depunând un efort extrem de mare. Scârţâie şi trosneşte. „De fapt, ar trebui să-i dau doar o picătură de ulei, dar...“ Dar deja este cu gândurile în altă parte. Până la următoarea deschidere de fereastră. Atunci, Timo se supără din nou. Şase luni durează până să procure uleiul. După ce pune o picătură în părţile mecanice ale ferestrei, încetează dintr-o dată scârţâitul şi trosnitul. Mânerul ferestrei se poate deschide extrem de uşor. Şi doar cu o singură picătură de ulei.
   „Oare există şi pentru relaţiile dintre oameni o substanţă de ungere?“, se întreabă Timo. Adesea, lucrurile se agaţă şi se înţepenesc şi acolo. El vrea să încerce în această săptămână cu „picătura prieteniei“. Când colegul lui de clasă îl tratează obraznic, Timo reacţionează calm. El îl salută politicos pe vecinul morocănos şi renunţă la cearta obişnuită cu sora lui mai mică, cu privire la cine trebuie să şteargă vasele astăzi. El observă cât de relaxante şi simple devin unele lucruri. La sfârşitul săptămânii, Timo ajunge la rezultatul: o picătură de prietenie acţionează vizibil şi merită în orice caz. De ce nu a început mult mai devreme?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu