În
America de Sud, un bărbat a prins un crocodil nou-născut și l-a adus acasă. Era
un animal drăguț și la toți le făcea bucurie. În deosebi copiii familiei se
jucau mult cu noul lor prieten de joacă și nu oboseau să-i dea de mâncare.
Astfel, crocodilul a devenit mâncăcios și a crescut repede. Mai apoi au fost
nevoiți să-l închidă într-un loc îngrădit cu sârmă, pentru că de mai multe ori
era cât pe-aici să-i apuce pe copii.
Vecinii
îl sfătuiau mereu pe tatăl copiilor să ducă animalul în râul din apropiere și
să-l lase liber. Dar atât tatăl, cât și copiii au refuzat să se despartă de
animal, pentru că îl îndrăgeau mult. Dar el devenea tot mai mare, tot mai
puternic și tot mai periculos. Odată, când s-a întins iarăși să apuce mâna unui
copil, tatăl a înțeles că acum era timpul să se despartă de animal. A legat
gura crocodilului cu o sfoară pentru a fi în siguranță și l-a dus cu o barcă
până în mijlocul râului pentru a-l lăsa acolo în apă. Dar când a ridicat
animalul peste marginea bărcii și i-a desfăcut sfoara, crocodilul la apucat de
braț și l-a tras pe bărbat în adânc. Nu a mai fost văzut niciodată.
Tot
așa face și diavolul.
Unele
lucruri pe care ți le arată, par frumoase și consideri că nu-ți fac rău. Tu nu
recunoști adesea imediat că pericolul este legat de ele, nu recunoști ce mari
pagube pot rezulta din ele. Gândește-te, de exemplu, la ce citești! Îți fac
plăcere cărțile care te abat de la Domnul Isus? Citești ziare ilustrate sau
chiar reviste needucative care îți fac rău? Probabil că te sperii uneori de
ceea ce te interesează, de ceea ce te preocupă, dar nu mai ai putere să te
desparți la timp de acel lucru. Cât de repede te are diavolul în întregime în
stăpânirea sa! De aceea este bine să te ferești de începuturi.
Diavolul
nu vine imediat cu ispite mari, pe care le observi imediat, ci el vine mai
întâi cu lucruri mici și nevinovate și apoi te duce spre păcate tot mai grele
în care te prinzi, de care nu mai scapi și care îți apasă conștiința toată
viața ta. De aceea: Ferește-te de
începuturi!
Ascultă de timpuriu de atenționările Cuvântului
lui Dumnezeu! În Cuvântul lui Dumnezeu găsim un exemplu foarte serios despre un
om care nu a vrut să se lase atenționat: Lot, nepotul lui Avraam. Abaterea lui
de la calea cu Dumnezeu a fost la început mică, dar ce sfârșit tragic a avut!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu