Într-o zi, un om
simplu, cunoscut pentru viața sa curată, a fost întrebat de un vecin:
- Cum faci tu de
ești totdeauna așa de mulțumit? Niciodată nu te-am văzut supărat.
- Foarte simplu,
a răspuns celălalt. În fiecare dimineață, când mă trezesc, privesc mai întâi
cerul. Așa îmi aduc aminte de Dumnezeu, de milă și de bunătate. Apoi privesc
pământul. Astfel îmi amintesc de moarte și de judecata de apoi. În cele din
urmă privesc în jurul meu, lumea întreagă ce se trezește în fiecare dimineață.
Așa îmi aduc aminte de semenii mei, de cei care suferă de boli sau neputințe,
de cei ce au o viață mai grea decât a mea și pe care i-aș putea ajuta. În felul
acesta mă bucur pentru ceea ce sunt și pentru ceea ce pot face. Bunătatea
izvorâtă din dragoste aduce totdeauna liniște și mulțumire, atât în sufletul
celui care primește, cât și în sufletul celui care dăruiește dragoste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu