Pe
strada îngustă pe care doamna Yen avea standul ei de vânzare era foarte cald și
mult praf. Ea vindea fidea. O masă veche cu o cutie de carton mică, ce servea
drept casă de marcat, reprezenta „magazinul” ei. Doamna Yen era obosită. Se
trezise deja de la răsăritul soarelui, pentru a-și pregăti marfa, iar acum era
deja după-masa târziu. Capul îi era tot mai greu, ochii îi ardeau și încetul cu
încetul a adormit.
Când s-a trezit era tot foarte cald și și-a revenit cu greu. Dar deodată
a fost trează de-a binelea. Ce era pe masa ei? Nu putea fi adevărat! Pe masă
erau patru bancnote de dolari, pe care astăzi nu le încasase! Patru dolari erau
mulți, mulți bani! Foarte mirată, a luat bancnotele și le-a pus în buzunarul
hainei.
Atunci a văzut doi bărbați venind spre ea.
Aceștia păreau foarte agitați. Pe unul dintre ei îl cunoștea, era domnul Li. El
i s-a adresat femeii de la standul din fața doamnei Yen și ea a auzit că vorbea
despre niște bani pe care îi pierduse.
Doamna Yen s-a gândit imediat la cei patru dolari. Dar, dacă va scoate
acum banii din buzunar, nu ar părea că i-ar fi furat? Domnul Li a venit și la
ea și a întrebat-o:
-
Doamna Yen, nu ați găsit din întâmplare patru dolari? Când am trecut pe aici în
urmă cu o jumătate de oră, îi mai aveam, cred că i-am pierdut pe aici pe undeva.
-
De unde să știu eu unde sunt dolarii dumneavoastră? a răspuns doamna Yen cu un
ton supărat. Am dormit jumătate din după-masa asta. Nici nu v-am văzut trecând
pe aici!
După ce domnul Li a plecat, doamna Yen a încercat să nu se mai gândească
la bani. Dar își aducea mereu aminte de ei. S-a supărat tare pe ea însăși. „Am
găsit banii, erau pe masa mea. Nici nu știu sigur, dacă banii îi aparțin
domnului Li! Deci nu trebuie să-mi fac reproșuri, ci mă pot bucura de bani!”
A
doua zi era duminică, iar după predica de dimineață, predicatorul Dong a rămas
uimit. A văzut cum doamna Yen le invitase pe mai multe vânzătoare în vârstă la
prânz și plătise cu patru dolari.
Dar doamna Yen încă avea o povară pe conștiința ei. Chiar dacă îi
displăcea, s-a decis să vorbească cu domnul Dong despre problema ei.
-
M-am gândit, a spus ea, după ce a relatat toată povestea, că dacă Îi dau
Domnului Isus toți banii, atunci nu i-am folosit pentru mine.
-
Dar, doamna Yen, Domnul Isus nu vrea astfel de bani. În realitate, nu sunt
banii dumneavoastră cei pe care vreți să I dați Domnului Isus. Corect ar fi
să-i restituiți banii domnului Li.
-
Dar cum să fac acest lucru? Ce va gândi el?
-
Spuneți-i direct adevărul. Acest lucru este cel mai bun pe care îl puteți face.
Doamna Yen știa acest lucru. Dar nu era ușor! Cu inima grea, a pornit
spre casă. Ajunsă acasă, a numărat din economiile ei patru dolari și i-a pus în
buzunar. Apoi s-a rugat: „Doamne Isuse, trebuie să dau banii înapoi, te rog
ajută-mă să fac acest lucru. Nu ar fi trebuit să-i păstrez. Doamne Isuse,
iartă-mă!” Apoi a pornit spre locuința domnului Li.
Acesta a primit-o prietenos. După câteva cuvinte obișnuite de salut
politicos, doamna Yen l-a întrebat pe domnul Li:
-
Domnule Li, v-ați găsit cei patru dolari pierduți?
-
Nu, a răspuns el, dar toată povestea nu-mi iese din minte. M-am oprit în fața
standului dumneavoastră, pentru a vorbi cu cineva. Dumneavoastră dormeați...
Domnul Li s-a oprit. Era uimit că doamna Yen îl vizita, probabil știa mai multe
despre tot ce se întâmplase?
-
Deci, cum spuneați dumneavoastră, eu dormeam și nu v-am văzut trecând, a explicat
doamna Yen. Apoi, când m-am trezit, am văzut patru dolari pe masa mea și nu
mi-am putut explica cum au ajuns acolo. Aceștia trebuie să fie banii
dumneavoastră. Pe moment, am vrut să-i păstrez, dar conștiința nu mi-a dat
pace.
Domnul Li era uimit. Știa că doamna Yen nu putuse să-i ia banii, iar în
afară de ea și el, nimeni nu știa despre această problemă. Totuși, ea venise
să-i aducă banii!
-
Doamnă Yen, dacă oamenii care merg la sala de adunare acționează astfel, atunci
trebuie să fie ceva în religia lor; nimeni altcineva n-ar fi adus banii înapoi.
Când doamna Yen a plecat acasă, era mai
săracă cu patru dolari în economiile ei, dar inima ei era foarte fericită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu