Cel mai mare animal!
Cele mai mari animale ale lumii
sunt balenele, mai exact balenele albastre.
O balenă albastră poate avea o
lungime de 33 metri şi o greutate de 140.000 kg., ceea ce înseamnă că sunt
grele cât 35 de elefanţi sau 2.000 de oameni la un loc. Doar inima ei cântăreşte
700 kg. şi este mare cât un cal. În loc de dinţi are plăci cornoase care
acţionează ca o sită uriaşă. Cu ajutorul ei filtrează din apă raci minusculi.
Stomacul ei este aşa de mare, încât încape în el un om.
Balena vine tot la 5 minute la
suprafaţa apei pentru a lua aer. Ea împinge respiraţia sub forma unei fântâne
arteziană, ce poate avea 9 m. înălţime. Diversele tipuri de balene au diferite
capacităţi. Balenele cu cocoaşă pot cânta melodii minunate. Balenele gri înoată
încet, dar foarte departe. Alte balene se scufundă la o adâncime de până la
3.000 m., pentru a căuta ca hrană sepii şi caracatiţe uriaşe.
Biblia relatează despre Iona, care
a fost înghiţit de un peşte mare şi după trei zile a fost scuipat afară.
Dumnezeu S-a gândit deja atunci la Fiul Său Isus Hristos, care a fost omorât, a
stat trei zile în mormânt şi apoi a înviat (Matei 12.40).
Cea
mai bună săritură în lungime
Cangurul
locuieşte pe întinsele suprafeţe cu iarbă şi stepe ale Australiei. El nu se
ascunde, dar ajunge în siguranţă prin sărituri largi, întinse. De aceea are
labele din faţă foarte scurte, dar labele din spate lungi şi puternice.
Pentru că
sare drept, poate vedea totdeauna în jur. Cum ar putea să reuşească să ţină
pasul un pui de cangur cu un cangur matur? Este o idee minunată a Creatorului,
ca puiul să se aşeze în marsupiul mamei. Chiar şi atunci când poate sări
singur, îşi caută siguranţa adesea la mama lui.
Puiul se
naşte deja după 39 de zile. Are o lungime de ca. 3 cm. şi cântăreşte doar 3 gr.
Este foarte nedezvoltat. Numai labele din faţă şi botişorul sunt formate.
După naştere
se târăşte în marsupiul mamei şi suge de la sursa de lapte. Astfel este legat
total de mama lui şi nu cade afară. El petrece aici 5-6 luni, până când îşi
scoate pentru prima dată capul.
Zbor cu ultrasunete
Liliecii sunt singurele animale cu blană
care pot zbura. Ei pot zbura chiar mai bine decât păsările. Construcţia
aripilor lor se aseamănă unei mâini cu degete lungi şi subţiri. Aripile sunt
îmbrăcate cu o piele aproape transparentă.
În cursul zilei, liliecii se ascund în peşteri
sau în copaci găunoşi. Noaptea vânează în aer insecte. Ei se orientează în întuneric
cu ajutorul urechilor lor mari şi cu formă complicată, care se mişcă foarte uşor.
Ei emit la perioade scurte ultrasunete. Sunt un fel de ţipte, pe care noi nu le
putem auzi. Auzul lor foarte specializat, sensibil percepe ecoul care vine înapoi
de la obiecte şi reacţionează imediat.
Deci în creaţie există realităţi pe care
omul nu le poate vedea sau auzi.
Şi Dumnezeu este
o realitate, pe care omul nu-L vede. Dar când omul crede în El, fără să-L vadă,
atunci totuşi Îl vede.
Micul
avion de vânătoare cu reacţie
Pasărea Colibri
se întâlneşte pe continentul Americii Centrale şi de Nord. Aceste păsări au un
penaj aşa de viu colorat, încât se mai numesc nestemate zburătoare sau fluturi
cu pene. Cel mai mic tip de pasăre Colibri cântăreşte 2 gr.
O pasăre Colibri
este un artist în zboruri: poate sta în aer, poate să se înalţe sau să coboare
pe verticală şi să zboare cu spatele. Pentru aceasta bate cu aripile de 200 de
ori într-o secundă, pe care le mişcă în forma unui 8. Poate zbura cu viteza de
70 kilometri pe ora. Cine consumă aşa de multă energie, are nevoie permanent de
hrană. O pasăre Colibri caută într-un minut până la 50 de flori, pentru a suge
cu ciocul ei lung nectarul din potirul florilor. Când face aceasta, pasărea
Colibri stă în aer.
Când o pasăre
Colibri îşi construieşte cuibul, acesta este cât o coajă de nucă. Acolo depune
două ouă lunguieţe, mari cât o mazăre. Puii sunt mici cât o unghie de la deget.
Ei trebuie hrăniţi tot la 2 minute de mamă cu hrană digerată şi vomată. După 3
săptămâni pot zbura.
3 animale – şi totuşi unul
Fluturii ies din micile ouă sub formă de omizi
minuscule. Aceste omizi lacome cresc foarte repede. De aceea trebuie să năpârlească
de 4-5 ori. Nu au nicio asemănare cu aspectul lor de mai târziu. Înainte de
venirea iernii se târăsc instinctiv undeva sus pe un perete sau ceva asemănător
şi se fixează cu firele ţesute de ele de perete, unde atârnă ca moarte toată
iarna. Această stare se numeşte cocon. Când primăvara soarele devine mai cald,
din acest cocon iese un fluture frumos. Această transformare ne aminteşte de
viaţa nouă de la Dumnezeu, pe care El o dă acelora care cred în El. Fluturii au
adesea aripi cu forme şi culori frumoase. Pentru a se proteja, îşi pliază
uneori aripile. Atunci par invizibili, ca o frunză.
O specie de fluturi îşi schimbă pentru
camuflare chiar forma prin deplasarea aripilor, încât acestea corespund formei
unei frunze verzi.
Tu – omul
Omul a fost creat de Dumnezeu ca ceva
deosebit. Dumnezeu l-a făcut după asemănarea Sa, spune Biblia. Oamenii sunt ca
o imagine ce ne aminteşte de Dumnezeu, pentru că sunt asemănători Lui.
O asemănare constă de exemplu în aceea că
oamenii pot să descopere şi să creeze lucruri. Ei nu sunt creatori ca El,
pentru că multe lucruri le-au văzut în creaţia lui Dumnezeu. Un exemplu: pentru
dezvoltarea de sisteme radar, oamenii au avut ca model liliecii, care au o
capacitate uimitoare de orientare.
Dar în creaţie nu mai este totul cum ar
trebui să fie. Oamenii I-au întors spatele lui Dumnezeu. Ei nu au vrut să fie
dependenţi de El. Dar fără Dumnezeu nu există viaţă.
Acesta este cel mai mare secret pe care l-a
făcut cunoscut Dumnezeu în Biblie: El nu i-a lepădat pe oameni, Dumnezeu S-a
dus după oameni, aşa cum merge un păstor după oile sale pierdute.
David, un om din Biblie, i-a spus odată lui
Dumnezeu:
„Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate
sunt lucrările Tale,
şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!“ Psalm 139.14
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu