Pe șantier

 

   La cei 11 ani ai săi, Cristian era un băiat inteligent. Era cel mai bun la toate, era întotdeauna cel mai curajos, așa că era inevitabil să devină liderul unui grup de băieți care se adunau în jurul lui.

   Într-o frumoasă zi de vară, Cristian și alți câțiva băieți au ieșit cu bicicletele. Au vrut să meargă la un șantier unde se jucaseră adesea. Acolo erau niște ascunzători grozave, iar în acea după-amiază s-au jucat la început de-a v-ați ascunselea.

   După un timp, Cristian a descoperit un gard de lemn recent ridicat, înalt de aproximativ 2,50-3 metri. Plin de poftă de acțiune, el a strigat:

   - Cel care va reuși să stea în echilibru pe gard va fi adjunctul meu în grupul nostru!

   Dar ceilalți băieți se temeau, credeau că acest test de curaj era prea dificil și prea periculos. Deși Cristian își bătea joc de ei pentru că erau lași, niciunul dintre ei nu a avut curajul necesar.

   Atunci Cristian a vrut să demonstreze că poate face orice. S-a urcat cu încredere pe gardul înalt de lemn și a mers cu grijă, pas cu pas, de-a lungul gardului îngust și înalt. Dar - deodată, gardul înalt s-a clătinat, foarte încet s-a răsturnat și Cristian a căzut cu el în adânc.

   Speriați, băieții s-au împrăștiat. Cristian zăcea fără viață pe pământ. I-au anunțat pe părinții lui Cristian. Și în timp ce tatăl său se grăbea la locul accidentului, mama sa a chemat un medic și o ambulanță.

   În momentul în care tatăl s-a aplecat spre fiul său, acesta a deschis ochii. Cristian și-a recunoscut tatăl și l-a întrebat neliniștit:

   - Tată, trebuie să mor?

   Cutremurat, tatăl său a răspuns:

   - Cristian, nu știu.

   - Atunci sunt pierdut, tată, nu pot muri, a strigat Cristian, tată, roagă-te pentru mine!

   Tatăl și fiul și-au împreunat atunci mâinile și tatăl s-a rugat pentru mântuirea fiului său. Cristian s-a rugat și el. I-a cerut lui Dumnezeu iertare pentru vina sa. De asemenea, și-a amintit că și-a îndemnat prietenii să facă lucruri rele.

   La scurt timp după aceea, Cristian a fost dus la spital. Băiatul grav rănit a fost salvat. După câteva săptămâni, lui Cristian i s-a permis să părăsească spitalul. S-a întors acasă vindecat la trup, dar și la suflet.

   Marius avea și el 11 ani. Când a auzit despre comportamentul lui Cristian, conștiința lui s-a agitat. Nu se purta el uneori la fel ca și Cristian?

   Era într-o mare suferință interioară. După o lungă luptă, a făcut ceea ce făcuse Cristian: și-a mărturisit păcatele Domnului Isus și i-a cerut iertare. În credință, el s-a bazat pe promisiunea Domnului: „pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară” (Ioan 6.37), iar pacea și bucuria au intrat în inima lui tânără. Acum era un băiat fericit.

 

O mică navă cu vele

 

   Dacă te uiți cu atenție la desenul de mai sus, vei ști cum să faci micul velier.

   Presează plastilină într-o coajă de nucă, introdu o scobitoare de lemn și apoi fă o velă din hârtie colorată. Lipește-o de „catarg”.

   Acum, călătorie plăcută cu micul tău velier!

Isus - Ușa către Dumnezeu

 

   Ați văzut vreodată o turmă de oi? Pe vremea când Domnul Isus trăia pe pământ, oile făceau parte din viață la fel de mult ca mașinile sau computerele din zilele noastre. Practic, toată lumea avea oi. Oamenii aveau nevoie de laptele și carnea lor pentru hrană și de lâna lor pentru îmbrăcăminte.
 
   În timpul zilei, ciobanul își ducea turma la pășune și trebuia să fie tot timpul cu ochii pe ea, pentru că nu existau garduri, dar erau prădători sălbatici care alergau în voie. Pentru noapte, ciobanul ducea oile într-un țarc. Aici erau și oile altor ciobani. Adăpostul era o curte închisă sau împrejmuită. Aici turma era destul de în siguranță față de prădători, hoți și tâlhari. Isus folosește exemplul unui păstor cu oile sale pentru a explica cine Îi aparține și cum îi tratează pe cei care sunt proprietatea Sa.
 
Cine ce reprezintă?
   Toate oile din curte îi reprezintă pe israeliții. Chiar și în Vechiul Testament, Dumnezeu Își compara poporul Israel cu o turmă de oi. Curtea pentru oi a fost înțelegerea lui Dumnezeu cu Israelul. Dumnezeu le promisese: Dacă veți păzi poruncile mele (legea), vă voi binecuvânta. Dumnezeu îl separase astfel pe Israel de toate celelalte popoare, îi îngrădise, ca să spunem așa.
   Hoții și tâlharii sunt conducătorii evreilor, cărora oile nu le aparțin. Ei conduc cu cruzime poporul și se comportă ca niște hoți.
   Păstorul cel bun este Domnul Isus.
   Oile care Îl urmează pe Păstorul cel bun sunt toți cei care cred în Isus Hristos.
 
„Eu sunt Ușa!” - Ce înseamnă aceasta?
   Acum Isus le spune ascultătorilor Săi: „Eu sunt Ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra și va ieși și va găsi pășune” (Ioan 10.9). - Ce vrea să spună El prin aceste cuvinte? Isus Hristos vrea să fie Mântuitorul tău. De aceea spune: „Eu sunt Ușa oilor”. - Dacă observi că ai nevoie de iertarea păcatelor tale, numai Isus te poate ajuta. Fără El, vei fi pierdut.
   Domnul Isus te poate ajuta și te va salva - dacă crezi în El. Cum? De exemplu, te poți ruga Lui astfel sau ceva asemănător: „Doamne Isuse, îmi pare rău că am trăit fără Tine până acum. Am făcut, am gândit și am spus lucruri rele (enumeră tot la ce te poți gândi!). Îți mulțumesc pentru că ai vrut să mă salvezi. De acum înainte, vreau să trăiesc cu Tine”.
   Dacă te rogi lui Dumnezeu atât de sincer, El te va ierta și îți va da viață veșnică. Atunci vei fi în siguranță cu Domnul Isus pentru totdeauna!
 
Intrarea și ieșirea cu Isus Hristos
   Domnul Isus îți permite „să intri și să ieși”. Ce înseamnă aceasta? Prin „a intra”, Domnul Isus ne spune că, în calitate de creștin, poți avea contact cu El și poți vorbi cu El în rugăciune.
   De asemenea, poți „ieși” cu Isus atunci când le spui prietenilor și vecinilor tăi că Isus a devenit Mântuitorul tău. Ar trebui să-i inviți și pe ei să vină la El.
   Păstorul tău, Isus Hristos, este mereu cu tine. El merge cu tine la școală și te ajută și acasă. El Se asigură că tu „găsești pășune”. Prin „pășune” înțelegem ceea ce ai nevoie pentru ca credința ta să crească. Cea mai importantă hrană este, desigur, Biblia. Citește-o în fiecare zi! Dar și predicile, cărțile bune despre Biblie sau conversațiile cu alți creștini te vor ajuta, de asemenea, să crești în credință.
 

Marea experiență a lui Ah Kim

   Ah Kim era un băiat dintr-un mic sat din Coreea. Într-o zi îl privea pe tatăl său negociind ceva cu bătrânul satului. El s-a furișat în spatele lui și a auzit că un om alb urma să vină a doua zi cu mașina sa pentru a vinde Cartea Dumnezeului Celui Viu.

   - Dar el nu va face onoare idolilor noștri.

   - Lasă-l să vină, a spus bătrânul satului, vreau să am Cartea Dumnezeului Celui Viu.

   Tatăl lui Ah Kim s-a întors și a văzut că fiul său auzise conversația lor.

   - Bine pentru cei care știu să citească și au și bani pentru a cumpăra cartea. Poate vom putea împrumuta cartea mai târziu!

   Ah Kim știa că nu aveau bani pentru carte. Nu puteau mânca pe săturate și nu aveau hainele de care aveau nevoie. Cu toate acestea, ceea ce auzise îl interesa.

   Când au ajuns acasă, tatăl său s-a apucat din nou de lucru. Ah Kim îl privea cum face sandale din paie. Oh, dacă s-ar putea gândi și el la ceva cu care să câștige bani!

   Dintr-o dată, Ah Kim a sărit în sus și a strigat:

   - Tată, aș putea să împletesc o frânghie și să o folosesc ca să plătesc pentru carte!

   - Ai răbdare suficientă? Trebuie să fie o sfoară lungă!

   - Oh, da, tată, pot s-o fac!

   - Nu este o muncă ușoară! Dar îți voi da cu plăcere paie!, a explicat tatăl.

   Ah Kim era foarte bucuros. I-ar fi plăcut să strige de bucurie. Dar, conform obiceiului lor, s-a înclinat în fața tatălui său și a spus:

   - Mulțumesc!

   Ah Kim s-a trezit devreme în dimineața următoare. Imediat ce a mâncat și a hrănit găinile, s-a apucat de lucru. Progresul a fost lent și țesutul a fost obositor. Nu a încetat deloc munca - nu voia să piardă timpul!

   - Faci o treabă foarte bună, l-a lăudat tatăl său când a venit ora prânzului.

   Ah Kim a continuat să lucreze toată după-amiaza.

   În cele din urmă, pe măsură ce se întuneca, frânghia lui a ajuns la o lungime de 136 de metri. A fixat capătul frânghiei și a privit cu drag la ceea ce făcuse. Apoi a înfășurat frânghia, a luat-o sub braț și a alergat cu ea spre piața satului. Mașina omului alb era încă acolo.

   - Iată o frânghie pe care am împletit-o. Pot să o folosesc ca să plătesc cu ea pentru una dintre cărțile tale?, a întrebat Ah Kim.

   Omul alb și-a pus mâna pe umărul băiatului și a întrebat:

   - Ai împletit funia pentru că ai vrea să ai Cartea Dumnezeului Celui Viu?

   Ah Kim a dat din cap și a întrebat timid:

   - Crezi că este suficient?

   - Cu siguranță că este! Vei primi frumoasa carte în schimb. - Iat-o! Această funie va fi folosită pentru a lega pachete mari de cărți, astfel încât Cartea lui Dumnezeu să poată fi transportată și în zonele în care nu pot ajunge cu mașina.

   Ah Kim i-a mulțumit din inimă. Ochii îi străluceau și mâinile îi tremurau în timp ce ținea strâns cartea. Era a lui și nimeni nu avea voie să i-o ia!

   - Știi să citești?, a întrebat omul alb.

   - Da, am învățat. Citesc mai rar, dar pot!

   - Atunci începe cu partea a doua a acestei cărți. Acolo vei găsi istoria lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. El a venit în această lume, a fost crucificat și a murit pe cruce. Isus a îndurat acestea și pentru tine! El a luat asupra Sa tot răul pe care l-ai făcut și a purtat pedeapsa pentru el. Dacă crezi din toată inima că Isus a făcut toate acestea pentru tine și îți dedici întreaga viață Lui, atunci într-o zi vei merge în cer, în locul bucuriei veșnice!

   Ah Kim a ascultat înmărmurit. A întrebat pe un ton ferm:

   - Pot să aflu din această carte cum să ajung în cer? Trebuie să vii la noi acasă și să ne explici totul. Cu toții vrem să înțelegem ce ne spune Dumnezeul Cel Viu!

   - Cu plăcere!, a răspuns bărbatul cu amabilitate. Mă voi întoarce și vă voi vizita curând!

   - Noi te așteptăm!

   Ah Kim și-a luat rămas bun și a fugit acasă cât de repede a putut.

   - Tată, am cartea! Ea ne arată calea spre cer!

   Tatăl s-a uitat la fiul său cu emoție și a spus:

   - Și eu sunt fericit că avem cartea în casă. Acum stăm împreună în fiecare seară și tu ne citești din carte.

   - Tată, l-am rugat pe om să vină și să ne explice totul în detaliu, în special istoria lui Isus!

   Omul alb a făcut ceea ce promisese și a vizitat familia în mod regulat. Două luni mai târziu, întreaga familie a devenit „poporul lui Isus”. Ah Kim mergea din casă în casă cu cartea sa și le citea oamenilor și continua să le spună ce făcuse Isus pentru noi în viața Sa. El a devenit un martor al Evangheliei, iar prin el a fost răspândit mesajul mântuirii.

   Cine dintre voi, copii, este deja un mesager al lui Dumnezeu ca Ah Kim? Cine vrea să devină unul? - Nu așteptați!

Rugăciunea - mulțumirea

 

   Vei găsi diferite tipuri de rugăciuni în Biblie. O rugăciune importantă și frumoasă este rugăciunea de mulțumire. Nu sunt multe lucruri în viața ta pentru care Îi poți mulțumi lui Dumnezeu?

   - Dacă ești sănătos.

   - Dacă ai o mamă și un tată.

   - Dacă te descurci bine la școală.

   - Dacă îți faci prieteni.

   - Dacă ai un acoperiș deasupra capului, mâncare și haine.

   - Dacă ai o Biblie - mulți oameni din Africa nu au văzut niciodată o Biblie.

   Fă-ți un bun obicei din a-I mulțumi mereu lui Isus Hristos pentru tot ceea ce îți dă. Folosește-te de rugăciunea zilnică pentru a-I mulțumi. De preferat ar fi chiar acum...