„Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii sfinți ai lui Dumnezeu au vorbit conduși de Duhul Sfânt.”
2
Petru 1.21
Poeții, când au o idee strălucită pentru o nouă poezie, spun: „Am inspirație!”
Dar când vine vorba de apariția Bibliei, „inspirația” are o semnificație mai
profundă. Aceasta este descrisă în versetul de mai sus.
În Biblie Îl cunoști pe singurul Dumnezeu adevărat. Acest Dumnezeu este
Creatorul întregului univers. El este atotputernic, atotștiutor și omniprezent.
Aceasta înseamnă că El poate face totul, știe totul și este pretutindeni în
același timp.
Biblia îți arată, de asemenea, că există trei persoane ale divinității:
Dumnezeu, Tatăl; Dumnezeu, Fiul; Dumnezeu, Duhul Sfânt. Aceste trei persoane
ale divinității simt, gândesc și acționează în deplină armonie. Cu logica umană
nu putem înțelege acest lucru, dar putem crede în Dumnezeul cel mare și Îl
putem admira cu uimire.
Dumnezeu ar fi rămas inaccesibil pentru noi, oamenii, dacă Dumnezeu, Fiul,
nu ar fi venit pe pământ acum 2000 de ani. El este Isus Hristos. El a devenit Om
– o altă minune! – pentru a ne deschide calea mântuirii către Dumnezeu.
Și cine le-a arătat scriitorilor Bibliei ce trebuiau să scrie? Dumnezeu, Duhul
Sfânt! Sub îndrumarea Lui, toți cei 40 de scriitori ai Bibliei au scris ceea ce
Dumnezeu a vrut să ne transmită. Acest lucru se numește „inspirație” sau
„insuflare”.
Trei puncte importante privind apariția Bibliei:
1. Dumnezeu este Autorul Bibliei, deoarece cuvintele Bibliei provin de la
El.
2. Dumnezeu S-a folosit de oameni pentru a-I scrie cuvintele. Aceștia nu
erau însă niște roboți scriitori, ci Dumnezeu S-a folosit și de experiențele și
particularitățile lor personale.
3. Nu există în lume nicio altă carte mai importantă decât Biblia. De
aceea, nu se poate scoate nimic din Biblie sau adăuga la ea.
