Jean-Henri Fabre (2)

 

Laboratorul în aer liber

La vârsta de 56 de ani, Fabre a reușit în sfârșit să-și îndeplinească visul. A cumpărat o bucată de teren viran în Serignan, în Provence, în sudul Franței. Acolo, în laboratorul său în aer liber, sub cerul albastru și cântecul cicadelor, s-a dedicat studiilor sale despre insecte, până la moartea lui.

Ceea ce a descoperit acolo a fost uluitor. În lucrarea sa în zece volume, „Souvenirs Entomologiques” (Memoriile unui entomolog), și-a consemnat observațiile, nu într-un limbaj științific sec, ci într-un mod care ar fi făcut cinste chiar și celor mai mari poeți. Iată ce scrie despre gândacul de bălegar: „Chestia merge, chestia se rostogolește; vom ajunge acolo, deși nu fără dificultate. O operațiune îndrăzneață pe care un pas greșit sau un fir de nisip care dezechilibrează povara o poate compromite.” Când gândacul încearcă să rostogolească bila de bălegar pe o pantă abruptă, Fabre comentează cu umor: „Cel puțin ia cealaltă cale, aceea te duce pe o pantă ușoară!” Dar gândacul rămâne încăpățânat. Bila și gândacul se rostogolesc „tot mai tare” în jos. „De zece sau douăzeci de ori va încerca ascensiunea până când perseverența sa va depăși obstacolele.”

Această combinație de observație precisă, umor și poezie a transformat opera lui Fabre într-un bestseller. Cărțile sale au fost traduse în 15 limbi și au captivat generații de cititori. Jean-Henri Fabre a fost chiar nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1911, în ciuda faptului că era în primul rând un om de știință al naturii. Lucrările sale științifice au fost, de asemenea, capodopere literare. Din nefericire, nu a câștigat premiul, dar influența sa asupra literaturii și a științei se observă și astăzi.