Un misionar,
care vestea Evanghelia în peninsula Labrador în nordul Americii, a fost invitat
de către nişte cunoscuţi la masă în timpul
unui concediu în patria sa. Aceştia l-au întrebat despre lucrarea lui.
În mod deosebit, copiii ascultau curioşi când misionarul istorisea întâmplările
lui în ţara aceea îndepărtată.
Harry, cel mai
mic dintre copii, nu se sătura să-l audă vorbind. Când vizitatorul s-a despărţit
de cunoscuţii lui, i-a rugat să-şi aducă aminte în rugăciunile lor de el şi de
lucrarea lui din Labrador. Micuţul Harry şi-a propus să se roage în mod
deosebit pentru misionarul Thomas, care era expus la multe pericole din cauza
urşilor polari. Când micuţul se ruga cu mama lui, întotdeauna spunea la sfârşit:
„Doamne Isuse, binecuvântează-l pe misionarul Thomas şi ai grijă de el, ca să
nu-i facă niciun rău urşii polari.“
După aproape un
an, tatăl lui Harry a scris misionarului o scrisoare. În această scrisoare a
amintit, printre altele, faptul că micul Harry se roagă pentru el, ca să fie păzit
de urşii polari. Harry dorea să ştie tare mult, dacă misionarul a întâlnit deja
un urs polar. După un timp veni o scrisoare din Labrador. Misionarul mulţumea
micului său prieten pentru rugăciunile sale.
În scrisoarea
sa, misionarul făcea menţiunea că încă nu a întâlnit urşii polari, dar Harry să
se roage mai departe pentru ocrotirea lui.
Nu trecu prea
mult timp şi misionarul avu pe inimă să viziteze o colonie aflată spre
interiorul ţării, unde dorea să vestească Evanghelia. Misionarul luă cu el doi
eschimoşi şi plecară cu o barcă. Când au ajuns într-o zonă îngustă, după un
bloc înalt de gheaţă, la numai câţiva metri de ei, au văzut un urs mare polar. „Să
ne întoarcem imediat!“ strigară eschimoşii. Misionarul stătu o clipă pe
gânduri. Vedea într-adevăr pericolul, dar îşi aminti că micul său prieten se
roagă în fiecare zi, ca el să fie păzit de urşii polari.
„Vâslim mai
departe!“ hotărî misionarul. Ca la o poruncă, ursul polar se întoarse şi părăsi
încet acel loc. În aceeaşi zi, misionarul a scris o scrisoare lungă lui Harry.
Misionarul l-a rugat pe micul său prieten să se roage şi mai departe.
Rugăciunea ajută! De aceea
suntem îndemnaţi: „Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile
voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi
pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi
gândurile în Hristos Isus“ (Filipeni 4.6-7).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu