Pierdut?

   Într-o sală arhiplină în care era vestită vestea bună, o fetiță s-a pierdut de mama ei. Mama a căutat-o mult timp în sală, dar nu a găsit-o. Până la urmă s-a adresat predicatorului. Acesta a strigat de la tribună numele copilei, dar nu a răspuns nimeni. La sfârșitul evanghelizării au găsit-o pe micuța dispărută șezând foarte bine dispusă pe o bancă. A fost întrebată:

   - De ce nu ai răspuns, când a fost strigat numele tău?

   - O, eu nu eram pierdută, a răspuns ea, am crezut că e vorba de o altă Elena!

   Există copii și adulți care gândesc la fel ca această copilă, când îi strigă Dumnezeu. Când aud chemarea la pocăință, cred că nu este pentru ei, ci pentru alții. Cât de minunat este că Dumnezeu nu obosește chemând pe copii la pocăință! Deoarece toți am fost pierduți, Domnul Isus a venit pe pământ, iar prin lucrarea Sa de salvare de pe Golgota ne poate aduce aproape de Dumnezeu. Cine își recunoaște vina este mântuit.

   Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut. Luca 19.10