„De ce nu-L iubiți pe Domnul Isus?”

   Învățătorul școlii duminicale se străduia mult să-i conducă la Domnul Isus pe copiii din micuța lui grupă. El le spunea de asemenea că toți aceia care Îl cunoșteau pe Domnul Isus ca Mântuitor al lor au misiunea să le arate altor oameni calea spre Mântuitorul.

   La câteva zile după aceea, o fetiță din grupa lui a venit la el și i-a spus:

   „Săptămâna trecută i-am rugat pe copiii de pe strada noastră să vină cu mine la școala duminicală, dar au spus că tatăl lor este ateu.”

   Acum dorea să știe și ea ce este un „ateu”. Învățătorul i-a explicat că acesta este un om care nu crede în Dumnezeu și în Cuvântul Său și nu-L iubește pe Domnul Isus.

   Câteva zile mai târziu, fetița l-a întâlnit pe acel ateu tocmai când voia să meargă la școală. S-a dus foarte hotărâtă la el și i s-a adresat:

   „De ce nu-L iubiți pe Domnul Isus?”

   Bărbatul s-a uitat mirat la micuță. Dacă n-ar fi fost un copil cel ce stătea în fața lui, ar fi avut un răspuns potrivit! Dar această micuță îl punea în încurcătură. Și atunci, ea l-a mai întrebat o dată: „Vă rog să-mi spuneți, de ce nu-L iubiți pe Domnul Isus și de ce nu credeți în Dumnezeu și în Cuvântul Său?”

   Bărbatul a fost foarte șocat. S-a întors fără să spună un cuvânt și a intrat în biroul său. Dar tot mereu auzea întrebarea: „De ce nu-L iubiți pe Domnul Isus?” Nu a reușit să se concentreze asupra muncii sale. Orice document, pe care îl avea de prelucrat, părea să-i pună această întrebare. Așa i-a mers întreaga zi până seara. Chiar și pe drumul spre casă, această întrebare nu voia să-l lase în pace.

   Seara acasă părea că și privirile copiilor lui îi puneau această întrebare. Într-un final i-a spus soției sale că este foarte obosit și că trebuie să meargă devreme la culcare, pentru că spera să nu-și mai amintească în somn de această întrebare. Dar a greșit! Întrebarea acelei fetițe l-a urmărit până noaptea târziu!

   Către miezul nopții s-a ridicat, s-a îmbrăcat cu halatul de baie și a căutat în bibliotecă după un Noul Testament. A răsfoit prin el și a început să citească. Și-a spus: „Ceva tot voi găsi eu, ca să-mi arate că acest Isus Se contrazice și aceasta va demonstra că este un mincinos!”

   Așa că a citit Evanghelia după Ioan de la început până la versetul 16 din capitolul 3. Ce dragoste!, s-a gândit involuntar. A citit mai departe. Interesul său creștea pagină cu pagină. Inima lui tare s-a deschis mesajului care i-l adresa Cuvântul lui Dumnezeu. El nu a găsit nicio contradicție și niciun motiv să nu-L iubească pe acest Isus. A recunoscut însă cu totul altceva: starea lui pierdută, păcatele lui multe! El a descoperit că Domnul Isus a venit ca Mântuitor al lumii și pentru el, a trebuit să sufere pentru el și să moară. A căzut apoi pe genunchi, s-a smerit înaintea lui Dumnezeu, a cerut iertare pentru păcatele lui și s-a căit de toată împotrivirea lui.

   Înainte ca să înceapă următoarea zi, pacea și bucuria umpleau inima sa. El a recunoscut fericit: „Acum și eu Îl iubesc pe Domnul Isus!”