În fiecare an, în noaptea de Crăciun, copiii merg cu colindul. Colindele lor povestesc cum a venit Domnul Isus din cerul plin de slavă și s-a născut într-o iesle și cât de mult dorește El să Se nască în inimile oamenilor, să aducă în viețile lor pace și bucurie.
Străzile sunt ninse și este foarte frig. Copiii merg pe jos din casă în casă și cântă la ferestrele înghețate despre nașterea Domnului Isus.
Odată, o fetiță dintr-un cor de copii dintr-o biserică era foarte întristată: părinții ei nu erau credincioși și nu o lăsau să meargă cu colindul. Numele ei era Elvira. Când copiii erau gata să pornească la drum, Elvira a început să plângă: ea ar fi vrut atât de mult să meargă și ea!
Puteau oare copiii s-o ajute în vreun fel? Unui băiețel i-a venit o idee:
- Să ne rugăm cu toții pentru părinții Elvirei, apoi să mergem să-i colindăm, poate se vor îndupleca și își vor schimba gândul.
Așa au făcut: s-au rugat toți, apoi au plecat către casa fetiței întristate. Tremurând de frig, au cântat trei cântări la fereastră. Când au terminat de cântat, mama fetiței a ieșit în curte. Ochii îi erau plini de lacrimi și în mână avea o farfurie mare cu bomboane și prăjituri.
- Voi sunteți niște copii minunați, a spus ea. O voi lăsa întotdeuna pe Elvira să meargă cu voi, fie la biserică, fie în misiune.
Copiii au plecat mai departe plini de bucurie: Elvira era în mijlocul lor. Pe deasupra, fiecare avea în mână bomboane și prăjituri.
Domnul Isus poate să rezolve orice problemă adusă înaintea Lui în rugăciune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu