Porumbelul călător (3)

Loko și trofeul

Frank dispare pentru scurt timp în casă și se întoarce cu un trofeu strălucitor, argintiu. Pe trofeu stă un mic porumbel de metal.

„Îl cunoașteți pe Loko?” Arată spre un porumbel din cușcă; el este puțin mai dolofan decât ceilalți. „Porumbelul acesta de aici a participat anul trecut la zborul de distanță. Startul a fost în Passau, Bavaria. Cât credeți că a durat până să se întoarcă aici?” Copiii se gândesc. „O zi?” – „Șase ore și paisprezece minute.”

Emily și Elias se privesc unul pe altul. Elias tocmai învață la geografie despre „Bavaria” și, prin urmare, știe că Passau se află foarte departe în sud. 

„Wow! Aceasta este totuși o distanță lungă”, murmură el. Frank dă din cap.

„Exact. Peste patru sute de kilometri. Și cea mai grea parte nu este distanța. Cea mai grea parte este faptul că porumbeii au fost lăsați într-un loc pe care nu l-au mai văzut niciodată în viața lor. La zborul de distanță, porumbeii sunt transportați într-un loc îndepărtat - disciplina supremă în sportul cu porumbei călători. Cei care participă din Germania știu că cel mai îndepărtat loc de la care au fost eliberați porumbeii a fost la 620 de kilometri distanță, în Orléans, Franța. Porumbeii decolează dimineața devreme și mulți dintre ei se întorc în cuib în aceeași seară.” Ochii copiilor devin mai mari.