Nikolaus, conte
de Zinzendorf (1700 – 1760), s-a întors la Dumnezeu deja foarte devreme. I-a
spus odată unui prieten: „Când am avut patru ani, am început să-L caut cu
seriozitate pe Dumnezeu.“
Zinzendorf a
făcut multe călătorii prin toată Germania. El vestea cu mare energie şi bucurie
Vestea Bună.
Într-una din
astfel de călătorii, pe care le făcea în slujba Mântuitorului lui, a fost
atacat odată prin surprindere de către un hoţ, care i-a cerut banii. Contele
i-a dat banii care îi avea, l-a bătut pe umeri şi a spus: „Şi acum, drag
prieten, când vei ajunge la spânzurătoare, să-ţi aduci aminte că Isus Hristos a
murit şi pentru păcatele tale. Atunci poate vei mai fi acceptat în har şi vei
fi mântuit.“
Mulţi ani
mai târziu, Zinzendorf era iarăşi în călătorie. Din pură întâmplare, aşa am
spune noi, l-a întâlnit iarăşi pe hoţ. Acesta Îl primise pe Domnul Isus ca
Mântuitorul său. Cuvintele contelui au pătruns adânc în inima lui şi l-au
determinat să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu