Furnicile ne învață

   Cu mult timp în urmă, un împărat incredibil de isteț și bogat a spus: „Du-te la furnică, leneșule, uită-te cu băgare de seamă la căile ei, și înțelepțește-te!“ Desigur, nu s-a referit la noi! Sau să ascultăm totuși de ce a spus aceste cuvinte?

   Solomon, așa se numea împăratul, s-a rugat tânăr fiind către Dumnezeu: Dă-mi multă înțelepciune și pricepere, ca să fac totul bine și să fiu un bun împărat.

   Dumnezeu i-a îndeplinit această dorință. Solomon a mers cu ochii deschiși prin lume. El a observat exact și a cugetat la tot ce a creat Dumnezeu: nori – vânt – soare – stele – copaci – flori și de asemenea la furnici. Despre ele veți afla acum mai multe.

   Doresc să vă scriu câte ceva ce a văzut și a învățat Solomon de la furnici și unele lucruri pe care le-am citit eu. Dar le lăsăm pe furnici să povestească:

   Dragi copii!

   Noi nu avem un președinte, nu avem un împărat sau conducător. Totuși, totul se desfășoară la noi extraordinar de bine. Pentru că suntem așa de mici și nu putem nimic face singure, nu ne certăm și nu ne războim. Dacă lângă cetatea noastră (mușuroi) locuiește un alt neam de furnici, atunci putem să locuim tot așa de bine acolo. Ospitalitatea este de la sine înțeles. Nimeni nu este disprețuit sau pus deoparte. De asemenea ne ajutăm între noi, când de exemplu într-un alt mușuroi s-au născut prea puține furnici.

   Mușuroiul nostru este format din vreascuri, crenguțe, pământ și ace de la conifere.Uneori construim mușuroaie înalte de aproape 1 metru. Ați văzut așa ceva până acum?

   Unde strălucește soarele, construim mușuroaie plate, unde este umbră, construim mușuroaie înalte, pentru ca să avem și acolo soare. Mamele noastre, sunt mai multe mii, trebuie să aibă căldură, când în fiecare zi depun 10 ouă pentru a face pui. Mingile mici și albe din mușuroiul nostru sunt însă deja larve de furnică, așa cum sunt bebelușii la oameni. Cei mai mulți bebeluși ies în aprilie și mai din carcasa de larvă.

   Vara pot apoi să mănânce și să crească.

   Mamele noastre stau cel mai mult timp în mușuroi. Masculii, fără de care nu ar exista copiii, mor aproape întotdeauna în același an. Celelalte furnici femele trebuie să facă munca. Dar împreună suntem mai multe milioane. Astfel facem totul împreună foarte bine. Fiecare își face munca și obligația lui. Fiecare este de ajutor celuilalt. Vara adunăm pâinea noastră, iar la timpul recoltei este totul la adăpost. Dumnezeu a pus în interiorul nostru un ceas, pentru ca să facem totul la timp și să fim harnice.

   Desigur, vă întrebați: Care este pâinea voastră? Vreau să vă spun: insecte, omizi, larve și insecte. Astfel, pădurea nu este distrusă de dăunători.

1. Vă străduiți și voi, ca răul să dispară?

2. Vă ajutați unul pe altul sau este invidie și ceartă între voi?

3. Știți și voi că sunteți mici și lipsiți de ajutor?

   Încă ceva. Singurul nostru dușman este ciocănitoarea. Dușmanul vostru, dragi copii, este diavolul, el este ca un leu, care caută pe cine să înghită.

   Mergeți la Domnul Isus, El este mai puternic.