În următoarea luni după-masa, cei patru
prieteni au pornit spre familia Rotaru. Soarele strălucea cald şi mici nori
albi pluteau pe cer.
- Oare mai este Fredy acolo sau între timp
şi-a luat zborul? se întreabă Manu. Este ciudat să rămâi închis de bunăvoie.
- Aşa o prostie, îl contrazice Timi. El nu
este închis.
- Unde se ascunde Bruno? întreabă Izabela
când se apropie de teren. Casa este foarte liniştită.
- Poate familia Rotaru nici măcar nu este
acasă! Trebuia să sunăm, este de părere Timi. Totul a rămas liniştit când au
sunat la uşă.
- Oh, ce păcat, spune Maia dezamăgită. Nu
putem aştepta până se întorc? În această clipă, uşa casei se deschide şi apare
doamna Rotaru. Arată puţin adormită.
- Oh, scuze, spune Timi. V-am deranjat la
somnul de amiază? Îşi aminteşte deodată că şi bunicul lui trage un pui de somn
la amiază.
- Nu este rău, spune zâmbind doamna Rotaru. Frumos
că veniţi să ne vizitaţi! Din păcate, soţul meu şi Bruno sunt plecaţi, dar se
vor întoarce sigur curând înapoi. Veniţi înăuntru, îi invită ea pe copii. Putem
să stăm în grădină şi să bem limonadă. Şi animalele sunt toate afară.
- Şi iepurii? întreabă Maia în timp ce o
urmează pe doamna Rotaru din casă în grădină.
- Ei, da, sunt în îngrăditura de afară,
spune doamna Rotaru. Dacă pleacă de acolo, Bruno trebuie să-i caute.
- De ce nu au voie în libertate? întreabă
Manu şi se uită puţin încruntat. Doamna Rotaru se uită la el pentru un moment
gânditoare.
- Pentru că nu sunt încă obişnuiţi.
Libertatea trebuie mai întâi să o înveţi, pentru că libertate înseamnă de
asemenea să poţi îngriji singur pentru tine.
Manu se uită şi mai furios, dar apoi după ce
se gândeşte puţin dă din cap aprobator.
- Şi în Biblie este scris ceva despre
libertate, spune Izabela. Am citit tocmai ieri. Domnul Isus spune ucenicilor
Săi: „Adevărul vă va face liberi.” Dar nu am înţeles ce înseamnă.
- Nici nu este uşor de înţeles. Doamna
Rotaru se gândeşte un moment. Poate se poate spune aşa: Domnul Isus vrea să ne
elibereze de păcat, de egoism şi încăpăţânare, de gânduri rele, de tot ce ne
atrage în jos şi ne face necaz.
Maia aleargă înainte pentru a saluta
iepurii, poneii şi măgăruşul.
- Oh, iedul s-a făcut între timp sănătos,
spune Izabela. Te-ai făcut mare! Ea rupe iarbă şi câteva păpădii şi îi dă de
mâncare micuţului ied zburdalnic. Doamna Rotaru merge în bucătărie şi se
întoarce cu cinci pahare şi o sticlă mare de suc, pe care le pune pe masa din
grădină.
- Pot să stau în hamac? întreabă Timi.
Deodată se aude din depărtare zgomot de
motor, apoi o portieră şi la final un lătrat vioi. Paşi grăbiţi se apropie. Domnul
Rotaru apare în grădină. El are un coş de transport în mână. Bruno îl urmează
la tot pasul şi adulmecă coşuleţul.
- Maria, nu pot înţelege, spune el agitat.
Deabia în acest moment observă copiii şi un zâmbet îi luminează faţa.
- Frumos că aţi venit!
- Ce s-a întâmplat? întreabă doamna Rotaru.
- Iarăşi un animal mort! spune medicul veterinar.
Nu înţeleg! Sunt la lucru braconierii? Acest lucru nu l-a făcut un vânător sau
un pădurar! Aşa omoruri fără sens!
- Cine a fost omorât? întreabă Manu plin de
teamă.
- Vă voi povesti mai târziu. Dar acum
trebuie să acţionăm rapid. Am adus un orfan din pădure care trebuie îngrijit.
Ştii ce trebuie, Maria, lapte de pisică, acordare de prim ajutor pentru un bebeluş.
Doamna Rotaru aleargă grăbită pe lângă
ceilalţi în bucătărie şi porneşte fierbătorul de apă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu