Andreea și-a
propus să asculte de mama ei și astfel să fie o oiță ascultătoare a Bunului
Păstor. Dar când ceva se făcea împotriva voinței ei, când mama spunea un „nu“
hotărât, atunci Andreea uita de bunele ei intenții, se supăra și bătea din
picioare. Nu era deloc plăcut să o vezi astfel.
Ieri dimineața
s-a întâmplat iarăși o astfel de scenă. După-masa când mama s-a întors din oraș
de la cumpărături, a spuse către Andreea:
- Am vrut să-ți aduc două prăjituri cu nucă.
- Și de ce nu
mi-ai adus? întrebă Andreea nedumerită.
- M-am gândit că
este destul că am vrut.
- Doar a vrea nu
are valoare, spuse Andreea și privi gânditoare înainte. Apoi alergă la mama și
își puse brațele în jurul gâtului ei. Ea a înțeles ce a vrut să-i spună mama.
„Să faceți orice vă va zice“ (Ioan 2.5).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu