Dumnezeu a amenajat o grădină
minunată şi a numit-o Paradis.
Această grădină, El a dat-o
oamenilor, pentru a avea acolo părtăşie cu El. În răcoarea zilei, Dumnezeu
umbla prin ea, pentru a discuta cu omul.
Dar cât de curând a fost distrusă
această legătură minunată prin diavolul – şarpele! Omul a crezut pe şarpe mai
mult decât pe DUMNEZEU. Este astăzi altfel?
Şi aşa s-a ajuns, că omul a
trebuit să-şi câştige pâinea în sudoarea frunţii lui, că a venit pe acest
pământ tot ce este rău şi groaznic.
„Prin credinţă
pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se
vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.“ Evrei 11, versetul 3
Omul a devenit tot mai nelegiuit,
până când lui Dumnezeu i-a părut rău că l-a făcut pe om. L-a durut până în
adâncul inimii că creaturile mâinii Sale Îl dispreţuiesc şi Îl batjocoresc pe
El, Creatorul.
Aşa s-a făcut că Dumnezeu a
nimicit prin apă pe om, în afară de Noe şi familia lui.
Dar nu mult după potop, starea
veche a existat iarăşi. Atunci, Dumnezeu a dat oamenilor prin slujitorul Său
fidel Moise 10 legi. Dar şi aici am dat greş noi, oamenii. Niciunul nu a fost
şi nu este în stare să ţină cele 10 legi.
Nu a existat nicio altă cale de
ieşire, decât ca Dumnezeu să dea pe Fiul Său iubit pentru noi, ca Acesta să
moară ca ispăşire pentru păcatele noastre. Căci Dumnezeu iubeşte oamenii.
„Fiindcă atât
de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine
crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.“
Ioan 3, versetul 16
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu