Prin merii din livezi,
frumoase
şi roşii
merele se coc.
Pentru plecarea cea departe
vin rândunicile-ntr-un loc.
Se duce draga rândunică,
ce lângă geam ne-a ciripit;
ce trist e totul fără ele
şi plopul plânge desfrunzit.
Fă, Doamne, cât de bun e mărul,
să-mi fie sufletul meu bun.
Fă,Doamne, către Ţara Sfântă,
eu gândurile să-mi adun.
Fă, Doamne, ca având credinţă
de către Tine să mă-nvrednicesc.
Fă, Doamne, ca în toamna vieţii
să zbor spre cuibul meu
ceresc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu