Umbrela ruptă

   Trei băieți năzdrăvani se uitau la umbrela nouă a mamei lor. Cine a rupt-o? Desigur, nimeni!

   Seara, mama a vrut să citească cu băieții ei în Biblie și să se roage; dar cel mai mic a spus:

   - Mami, nu pot să ascult, mi-e așa de somn!

   - Atunci culcă-te, micuțul meu.

   Filip închise ochii și se făcu că doarme. Dar aceasta nu-l împiedică să se roage primul și să spună:

   - Doamne Isuse, fă ca să-mi aduc aminte dacă într-adevăr eu am rupt umbrela!

   Când Dumnezeu vă atinge inimile, atunci vă vine îngrozitor de greu să recunoașteți ceva! Dar să nu vă ascundeți în spatele... unei minciuni. Este mult mai bine să recunoști totul!

   Biblia ne spune: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele...“ (1 Ioan, capitolul 1, versetul 9).