Fără număr...

   Micuţa Anca de opt ani stătea cu tatăl ei pe un dig, care se întindea departe spre Marea Nordului. Cu ochii mari şi puţin speriată, Anca privea valurile puternice.

   Tatăl o întrebă pe fiica lui:

   - Anca, la ce te gândeşti acum?

   Atunci micuţa strigă cu glăsciorul ei subţire:

Mare lată şi adâncă

Câte picături ai tu?

Fără număr; eu de-atâtea ori

Îl slăvesc pe Dumnezeu.

   Domnul Isus, prin care Dumnezeu a creat lumile şi de asemenea marea gigantică, a devenit sărac din cauza omului păcătos şi S-a lăsat făcut păcat la crucea de la Golgota, pentru ca noi să fim salvaţi. Câtă mulţumire şi laudă ar trebui să I se aducă Lui tot timpul! Eşti gata şi tu, cel care eşti mântuit, să aduci aşa multă laudă pentru El?