Când soldații se află împreună, atunci
domnește uneori o atmosferă degajată. Din păcate, adesea denaturează în a fi
brutală și indecentă.
Pe drumul spre casă la sfârșit de săptămână,
un tânăr soldat stătea într-un colț al compartimentului de tren și citea într-o
Biblie de buzunar. Deodată un alt soldat sări zicând: „Cu tinerelul evlavios ne
permitem să facem o glumă.“ Cum a terminat de vorbit, cum i-a și smuls Biblia din
mână și a aruncat-o pe fereastră.
A fost lucrare de o secundă, Biblia se afla
deja între șine. A sărit acum tânărul soldat turbat de mânie? Nu, el și-a
amintit de cuvintele Domnului Isus: „Eu sunt blând și smerit cu inima“ (Matei
11.29). A fost trist, dar a tăcut.
Câteva săptămâni mai târziu, acest tânăr
soldat a primit un pachețel cu Biblia sa înapoi. În pachețel se afla și o
scrisoare interesantă. Un lucrător de la căile ferate, care lucra pe acea zonă,
a găsit Bblia. Când a deschis-o și a citit în ea, Dumnezeu a vorbit inimii
sale. Până atunci se temea mult din cauza vinei păcatelor sale; dar prin
citirea Bibliei a găsit iertarea păcatelor sale prin credința în lucrarea de
mântuire a Domnului Isus. Atunci a înțeles soldatul de ce a trebuit să se
lipsească câteva săptămâni de Biblia lui. Dumnezeu are căi minunate pentru a
atinge inimile oamenilor, iar diavolul, împotrivitorul lui Dumnezeu, a suferit
iarăși o înfrângere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu